Autoritatile judetene si cele locale asista impasibile la drama unor locuitori nevinovati
Calatorul care se aventureaza, facand un adevarat slalom, pe drumurile judetene, pline de hartoape, din apropierea orasului Valenii de Munte, are parte de imagini de-a dreptul apocaliptice, odata cu apropierea de granitele administrative ale comunelor Drajna si Cerasu. Aici, de doi ani incoace, sute de metri de livada s-au surpat in apele involburate ale viiturilor care au umflat paraul Drajnuta. Familii intregi, cu copii, care trebuie sa mearga zilnic la scoala, cu batrani care ar avea nevoie, uneori, de interventia salvarilor, au ramas izolate de lume din cauza daramarii podului ce lega malurile acestui parau prahovean. In ciuda faptului ca au fost avertizate din timp, autoritatile locale din aceste zone trateaza, cu indiferenta, problemele grave al locuitorilor sinistrati, atentand chiar, prin comportamentul permisiv din ultima perioada, la agravarea situatiei din zona. Pentru ca persoane care ridica balast din albia paraului sapa zilnic, sfidand legea, carand carute si basculante intregi de pietris si nisip catre viloaiele din apropiere, care apar ca ciupercile dupa ploaie. Iar oamenii primariilor stau si se scobesc in nas, ridicand indiferenti din umeri.
Un loc uitat de lume, unde singurul reper de civilizatie este constituit din cativa stalpi de electricitate, inclinati peste vreo cinci gospodarii saracacioase. Marginea abrupta a potecii de trecere are o poveste de factura recenta. Cu mirare aflam ca in locul haului deschis sub marginea albiei a fost, acum un an, o livada de toata frumusetea, marginita de paraiasul Drajnuta, odata inofensiv. Oamenii mergeau in comuna traversand podetul amenajat, cu ani multi in urma, de edilii localitatilor arondate, copiii se deplasau in siguranta la scoala, trecand pe aceeasi constructie, iar preotul sau Salvarea puteau ajunge la timp, avand cale de acces prin albia raului, care se mentinea la cote acceptabile de debit. Marginea apei era suficient de bine tasata incat sa reziste presiunii autoturismelor care treceau prin zona. De un an incoace, totul s-a schimbat, iar oamenii de aici traiesc de atunci un adevarat calvar ce risca sa se transforme, in orice moment, intr-o reala tragedie.
* Prahoveni uitati
Un intins de pietris, namol si copaci scosi din radacini “populeaza” albia paraiasului Drajnuta. Un capat de pod sta martor la ceea ce a fost odata calea de acces. Atat a mai ramas din constructia ce deservea odata oamenii din zona. Totul s-a surpat la viitura din 2005 si actiunea de distrugere a naturii a continuat si in 2006. Toamna care urmeaza ii ingrijoreaza pe localnici. Anotimpul ploilor va aduce, probabil, numai nenorociri, odata cu erodarea continua, accentuata de ape, a marginii care musca, tot mai adanc, din malul gospodariilor. De la maximum zece metri, albia a ajuns sa acopere o suta, in prezent. Se apropie, la numai cativa pasi, de cativa stalpi de curent care vor intoarce Evul Mediu in aceasta zona nenorocita de urgiile naturii, odata cu posibila lor cadere in prima viitura care va veni, probabil, in aceasta toamna. Ravagiile din 2005 ar fi putut fi preintampinate. Primaria Izvoarele, de care apartine o bucata din zona marginasa apei, a fost anuntata de nenorocirea care urma sa se produca. Nu s-a luat nicio masura. Pentru ca edilii acestei comune lasa raspunderea in mana vecinilor de granita. Ghinionul locuitorilor sinistrati a venit si din pozitia amplasamentului pe care isi au construite casele si gospodariile. Pentru ca, in acest punct, se intalnesc marginile a trei comune. Drajna, Cerasu si Izvoarele isi impart, din fasie in fasie, aceasta zona a judetului. Si daca tot o impart, cum se intampla la noi, la romani, nu raspunde nimeni de ea. Pentru ca nimeni nu are bani suficienti si toata lumea da vina pe toata lumea. Sa se intalneasca si sa dezbata impreuna problema nu s-au gandit edilii acestor zone. Prefera sa lase oamenii la mila naturii. Care si-a dovedit, odata cu viiturile de anul trecut, “marinimia”.
* Lucratorii, mana-n mana cu viiturile
Nu numai natura lucreaza la drama locuitorilor. Basculante, carute si masini se deplaseaza regulat in aceasta zona pentru a ridica pietris, nisip si bolovani. In zona se ridica multe vile care au nevoie de aceste materiale de constructii la un pret avantajos. Pe care amaratii cu carute il ofera fara probleme. Ca doar nu fura din averea lor si nici chitante sau facturi nu cere nimeni. Afacerea ilicita este continuata in vazul autoritatilor. Odata cu disparitia tonelor de pietris, albia se casca din ce in ce mai amenintator asupra caselor care, cat de curand, vor putea ajunge, cu “ajutorul” lopatarilor ilegali, la marginea prapastiei sapate de natura, dar si de acesti lucratori.
* Bataie de joc la adresa legii si a votantilor
Evazionistii care au carat nisipul si pietrisul cu tonele, contribuind in mod simtitor la prabusirea continua a malului, spre disperarea locuitorilor care isi au gospodariile la marginea acestora, au avut perioada lor de legalitate. Legalitate consfintita cu o hotarare de consiliu local demna de transcris in cateva dosare penale de urmarire. Consiliul Local din Comuna Drajna a consfintit, prin lege, ca basculantele, carutele sau alte mijloace pot sapa in voie in albia raului, contra unei taxe derizorii de 2 lei pe caruta de balast, 3 lei pe caruta de nisip si 50 de lei pentru caruta de piatra. In baza chitantei fluturate ranjit prin fata sinistratilor disperati, basculantistii isi justificau ridicarea a zeci si sute de tone de material de constructie. Oamenii din zona spun ca nici macar nu a existat un control la sange a acestor transportatori, pentru ca acea chitanta putea fi aratata de o suta de ori, pentru aceeasi cantitate ridicata.
* Impleticirile Garzii de Mediu
Oamenii din zona ne spun ca au facut nenumarate sesizari la Directia Apelor si la Garda de Mediu. In urma acestor sesizari, inspectorii Garzii Nationale de Mediu au trimis, celor care au facut reclamatiile, un raspuns prin care anuntau oamenii ca s-a facut controlul la fata locului si ca “nu s-a constatat, in zona mentionata, utilaje si autovehicule”. Cu alte cuvinte, in ciuda gropilor sapate in mod evident in albia paraului, inspectorii au fost multumiti sa dea acest raspuns derizoriu.
* HCL ilegal la Consiliul Local din Drajna
Nota emisa de Garda Nationala de Mediu spune clar, negru pe alb, ca “prin adresa 3788 din 17 august 2006, emisa de Administratia Nationala – Apele Romane – DA Buzau Ialomita – SGA Prahova, privind extragerea de agregate minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, se atentioneaza autoritatea locala (primaria comunei Drajna – n.n.) ca dreptul de exploatare a agregatelor minerale in interes public local se poate realiza numai cu autorizatie de gospodarire a apelor eliberata anual la cererea consiliului local, fapt pentru care Consiliul Local al comunei Drajna a emis HCL (hotarare de consiliu local – n.n.) 67/11.08.2006 prin care anuleaza prevederile HCL 57/21.10.2005 privind stabilirea unor masuri pentru exploatarea pietrei de rau, a balastului si nisipului din albiile minora si majora de pe raza localitatii”. Cu alte cuvinte, Consiliul Local din Drajna a inteles, la aproape un an de la emiterea actului normativ amintit mai devreme, ca a dat o hotarare de consiliu ilegala, care nu face decat sa consfinteasca eradicarea, la propriu, a intregii zone locuite de oameni, prin surparea metodica a malurilor, impreuna cu stalpi de electricitate si gospodarii intregi. Dupa un an de carat balast, consilierii, alesi si de oamenii din zona sinistrata au inteles grozavia actiunii lor, anuland hotararea care a dat iama in albia paraului Drajnuta, cu basculante si carute.
* Nimeni nu-i deranjeaza pe hoti
Din pacate, nici dupa abolirea dreptului ilegal de a sapa in albia paraului, cei care cara balast si defriseaza malurile nu s-au oprit din actiunile lor distrugatoare, dar extrem de profitabile, in detrimentul oamenilor carora li se darama casele. Dupa anularea HCL, politistii comunitari nu mai au dreptul sa amendeze evazionistii care cara pietris si nisip din aceasta zona. Acestia cunosc situatia actuala, dar nu fac decat sa asiste, impasibili, la deznodamantul ireversibil. In timp ce oamenii din zona sunt amenintati cu bataia, daca le reproseaza ceva celor care incarca balast, angajatilor Primariei Drajna li s-a luat din atributiile de serviciu verificarea celor care incarca balast. Cu alte cuvinte, privim hotii ca la cinematograf, din lipsa de jurisdictie. Politia din zona, in schimb, afirma clar ca supravegherea acestor zone arondate bunului public al comunei cade in sarcina clara a Politiei Comunitare Drajna.
* “Mingea este in ograda celor de la Apele Romane”
Daca, pentru a cumpara o basculanta de pietris in Ploiesti, platim milioane bune, la Drajna acesta se poate procura efectiv cu japca, sub obladuirea autoritatilor care asista impasibile la fenomen. Primarul comunei Drajna, Mihai Gavrila, crede ca a cara cu basculantele pietris dintr-o zona calamitata, care risca sa lase fara case alti locuitori din apropierea gropii, este un fenomen care se incadreaza in limitele legii. „Nu este, domnule, evaziune, pentru ca nu-l vand. Il folosesc la propriile case“. Nu stim daca edilul a facut singur o ancheta la vilele din imprejurimi, incat sa se convinga personal, mergand dupa basculantele care dezgolesc albiile, ca pietrisul si nisipul sunt folosite exclusiv in scopuri personale de fiecare cetatean care isi construieste casa, dar noi suntem de parere ca oamenii care cara, cu tonele, materiale de constructii nu au niciun fel de act de provenienta asupra “marfii”. Edilul arunca toata vina pe reprezentantii Apelor Romane si pe cei ai Garzii de Mediu, despre care spune ca sunt obligati sa supravegheze, in locul autoritatilor locale, albiile apelor. Primarul recunoaste ca hotararea de consiliu de anul trecut, prin care s-a permis bascularea a sute de tone de balast, a fost in afara cadrului legal, dar spune ca lipsa de reactie din prezent a Politiei Comunitare aflate in subordinea sa este conforma cu legea. “Si ce vreti sa le faca politistii comunitari, sa le dea in cap la aia care cara balast ?” – se intreaba, retoric, primarul. Noi il putem asigura pe edil ca nu vrem ca nimeni sa sufere in acest fel. Dar, de asemenea, ii putem aminti ca politistii comunitari au atributiuni in ceea ce priveste ordinea publica si semnalarea, catre factorii de decizie, a situatilor incadrate de legiuitor in afara legii. Iar daca un politist comunitar din Drajna ar legitima un sofer de basculanta care cara pietris si ar fi amenintat de acesta, ar putea, foarte bine, sa cheme intariri si din partea Politiei. Nu sa asiste impasibili la un jaf periculos care ar putea degenera dramatic. “Eu, ca primar nu am competente legale sa supraveghez astfel de situatii. Avem optzeci de cetateni care au depus plangeri la primarie cu astfel de probleme. Sunt 20 de km de albie intr-o asemenea situatie. Acum asteptam un studiu de fezabilitate pentru a realiza regularizarea apelor paraului” – a mai adaugat edilul-sef din Drajna.
Sebastian IGNAT
