Primarul orasului Azuga crede in schimbarea macazului de la industrie la turism

– Domnule Adrian Purcaru, in ce faza este „lupta” administratiei locale cu Sinter-Ref, stiut fiind ca, la discutia publica din 3 august, cei de la APM au spus ca vor cere refacerea studiului de impact, deocamdata, favorabil fabricii de samota?
– O delegatie de 13 consilieri locali s-a deplasat, saptamana trecuta, la ministrul mediului, Sulfina Barbu, sa-i expuna punctul de vedere al comunitatii si dorinta noastra ca fabrica sa fie inchisa. Ministrul ne-a promis ca va reface studiul de impact, cu specialisti din cadrul ministerului, iar ca la efectuarea masuratorilor vor fi chemati si reprezentanti ai Primariei.
– Sefa APM Prahova v-a reprosat faptul ca nu ati miscat nici un deget cand Sinter-Ref a mers la Bruxelles sa obtina prelungirea perioadei de conformare cu noile norme de mediu. Ce raspundeti ?
– Este o aiureala. De unde era sa stiu eu ca Sinter-Ref face aceste demersuri la Bruxelles? Sa va dau un exemplu despre relatia mea cu APM: in urma cu doua luni, am fost la APM Prahova, la o analiza facuta in aceasta privinta. Am expus si atunci punctul nostru de vedere, insa fara nici un rezultat. Parerea mea este ca avem de-a face cu o complicitate intre conducerea fabricii si structurile judetene care se ocupa de mediu, Garda de Mediu si Agentia pentru Protectia Mediului. Am observat lucrul acesta si din felul in care vorbesc unii cu altii. Ba, chiar ii suspectez pe cei de la mediu ca ii anunta pe cei de la Samota atunci cand vin sa faca masuratori ale pulberilor emise, astfel incat acestia sa-si domoleasca activitatea. Si as mai dori sa precizez ceva. Am fost acuzat ca, prin Dan Ioan Popescu, in 2004, am oprit electoral fabrica de samota. Nimic mai fals! Dan Ioan Popescu este proprietarul unei case la Azuga, lucru cunoscut de toata lumea. In primavara lui 2004, dupa ce se incheiase acel val teribil de poluare, care parjolise hectare intregi de padure, Dan Ioan Popescu tocmai venise la casa sa de vacanta. Intalnindu-l prin oras, l-am invitat sa vada ravagiile din curtile oamenilor care se invecineaza cu Sinter-Ref. A acceptat si, mergand acolo, s-a ingrozit. Geamurile se facusera mate din cauza emisiilor de sulf, care corodasera sticla. Pentru ca Sinter-Ref avea, la acea ora, datorii la Distrigaz, le-a oprit gazele. In felul asta, Samota n-a mai functionat cateva luni. Pana la acea data, nici APM, nici Directia de Sanatate Publica, nici alte structuri ale statului nu facusera nimic. Complicitatea de care vorbeam a existat si pe timpul vechii guvernari.
– Fiindca vorbiti de mediu, trebuie spus ca Paraul Azuga este plin de gunoaie. Nu-i un peisaj prea imbietor pentru un oras cu ambitii turistice.
– In localitatea noastra, sunt 7 km de albii de ape curgatoare, ale raului Prahova si paraului Azuga. In fiecare primavara si toamna, le curatam cu operatorul de salubrizare si oamenii de la ajutorul social. Insa, cum vine prima ploaie puternica, apele se umfla si alte deseuri sunt depuse pe fundul si pe marginile albiilor. Pentru ca, in amonte, exista mereu gunoaie. In opinia mea, o vina majora o poarta Ocolul Silvic. Iata de ce: ocupantii fiecarei masini, care merg la picnic, pe valea paraului Azuga, ar trebui sa primeasca, la bariera drumului forestier, cate-un sac de plastic pentru a-si pune resturile mesei. La plecare, sa lase sacul plin la bariera. Ocolul Silvic din Azuga nu s-a ocupat insa de acest fapt.
– Care este ultima decizie a administratiei locale legata de planurile turistice pe care orasul le are?
– Am pornit lucrarile la o bretea, intre cele doua partii de schi, care le va da voie amatorilor acestui sport sa coboare, din varful partiei Cazacu, direct la telescaun. Pana acum, ei coborau de pe partie intr-un alt loc, si, pentru a merge iarasi la statia de telescaun, erau obligati sa-si scoata schiurile si sa le poarte, pe umeri, cateva zeci de metri. Lucru foarte neplacut in zilele aglomerate. In plus, asteptam sa eliberam autorizatia de demolare a fabricii de postav, in vederea construirii bazei de agrement. O vom face cand demolatorul ne va prezenta contractul cu o rampa ecologica, unde va depune molozul. Se pare ca demolarea si curatarea locului vor dura circa un an.
– Sunt voci care considera ca dorinta de a transforma Azuga intr-o statiune turistica este usor fantezista. Mai mult, ca pasii facuti in aceasta directie au fost lipsiti de coerenta. Si se mai spune ca, avand Sinaia si Busteniul atat de aproape, cu greu v-ati mai gasi si dumneavoastra un loc pe harta.
– Sunt de acord ca Busteniul si Sinaia sunt mult mai cunoscute decat Azuga, sub aspect turistic, insa nu cred ca aceasta apropiere ne va face rau, ci ne va stimula. Peste tot in lume exista lanturi de statiuni. Nu e, deci, nimic nou in acest gen de amplasament. E-adevarat ca Azuga e perceputa mai mult ca o statiune de odihna, in timp ce Sinaia si Busteniul sunt vazute ca statiuni pentru tineret. Cred insa ca proiectul bazei sportive din satul nou si cel al complexului turistic de 4 hectare, care se va ridica pe locul fabricii de postav, vor schimba fata orasului. Vreau insa, sa spun ca nu vom renunta la vechile simboluri industriale, ba chiar dorim ca turistul care vine la Azuga sa cunoasca si trecutul industrial al orasului. In ceea ce priveste „lipsa de coerenta”, nu pot spune decat urmatoarele lucruri: este foarte greu, in Romania de astazi, care prezinta un enorm grad de birocratizare, sa tranzitezi de la statutul de oras superindustrializat la cel de statiune turistica. Din cauza saraciei si a crizei sociale din ultimii ani, aceasta schimbare de drum a fost foarte grea.
Ionut STANESCU