Ceea ce a fost anuntata, pentru ieri, o sedinta extraordinara a Consiliului Judetean a fost, efectiv – asa dupa cum a stabilit, chiar de la inceput, presedintele Florin Anghel – „o discutie deschisa asupra celor trei variante de valorificare a proiectului imobiliar SERPLO”. De fapt, este vorba despre realizarea unui ansamblu rezidential amplasat pe circa 100 de hectare, in sudul municipiului Ploiesti, pe fostele terenuri ocupate de sere, acolo unde – o spunem din capul locului – pamantul este infestat de pesticidele administrate culturilor de legume timp de aproape 40 de ani si, in acelasi timp, musteste de apa. Aceste aspecte au derutat, de altfel, mare parte din asistenta care, chiar din primele interventii, a sustinut ca „terenul este impropriu constructiilor de locuinte, fiind foarte poluat si cu panza freatica foarte aproape de suprafata” (Liviu Lungu, consilier PNL). Totodata, consilierul PSD Constantin Nemes aprecia ca „interesul nostru este nu sa facem case, ci sa valorificam superior terenul Consiliului Judetean, de pe urma caruia sa putem realiza proiectele pe care si le-a propus aceasta institutie”. Acelasi consilier a apreciat hartiile intocmite de presedintele Florin Anghel – si prezentate consilierilor spre adoptare – ca fiind niste „afise de pus in usa la intrare in Palatul Administrativ”, deoarece „nimic din ceea ce se spune in cele trei variante de realizare a proiectului imobiliar SERPLO, in caietul de sarcini si in contractul de asociere nu este sustinut cu argumente”. In acelasi cadru al discutiilor pe marginea unor pareri scrise dar lipsite de argumentatia economica, pedologica, geologica etc., consilierul PSD Constantin Mitran intreba, retoric: „Daca problema apei este cunoscuta si se afla in discutie, cine stie daca in zona nu sunt si bombe?” Iar noi adaugam ca exista temeri ca si petrol ar putea tasni din pamant la primele cupe ale excavatoarelor pornite sa lucreze la fundatiile viitoarelor case.
Argumente plauzibile – in sensul tratarii cu circumspectie a proiectului rezidential de la Tatarani – a prezentat si consilierul Mircea Cosma. El a mentionat astfel, faptul ca axa constructiilor din Ploiesti este pe directia Vest-Nord, deoarece „in respectivul perimetru panza freatica se afla la peste 12 metri, iar la Tatarani, doar la 1,2 metri”. De asemenea, fostul presedinte al Consiliului Judetean a metionat ca poluarea cu pesticidele concentrate in serele de legume dispare, in mod natural, dupa 30-50 de ani, iar „apa din zona nu poate fi consumata de cele circa 7.000 de suflete”. Iar al treilea argument a fost acela ca poluarea aerului in zona respectiva este mai mare ca in orice alta parte a Ploiestiului, deoarece „curentii de aer duc spre sud – Tatarani, Barcanesti – purjarile din rafinarii”.
Si, pentru ca s-au exprimat suspiciuni asupra statutului terenului care urmeaza sa gazduiasca proiectul presedintelui Anghel, secretarul Consiliului Judetean – Gheorghe Pavel – a prezentat o hotarare de guvern care consfintea – spre linistea tuturor si pe raspunderea sa – faptul ca respectivul teren a fost trecut din proprietatea statului in cea a Consiliului Judetean, „fara nicio mentiune asupra viitoarei destinatii”.
Asa se face ca, pana la urma, cei prezenti – cu exceptia consilierilor PD, Traian Hanes si Stelian Leonard Valerica – au fost de acord cu ceea ce dorea presedintele Anghel: acceptarea variantei 3 de valorificare a terenului si constituirea unei comisii care sa redacteze atat proiectul caietului de sarcini, cat si pe cel al viitorului contract cu investitorii amatori de a edifica locuinte in mlastina infestata de la Tatarani.
Leon CHIRILA
