Anul acesta, la 1 iunie, intreaga crestinatate ortodoxa sarbatoreste Ziua Inaltarii Domnului nostru Iisus Hristos. Tot in aceasta zi, poporul roman isi comemoreaza Eroii Neamului.
La aceasta sfanta sarbatoare, de praznuire a 40 de zile de la invierea lui Hristos, clopotele Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane vor bate pentru Inaltarea Mantuitorului, dar si pentru cinstirea celor care s-au jertfit pe campurile de lupta.
Traditia romaneasca a venerarii eroilor are o dubla semnificatie – religioasa si laica – radacinile acestei practici avand profunde valente morale, civice, militare inca de la inceputurile existentei noastre istorice.
Marile jertfe ale neamului romanesc in razboiul de intregire nationala din 1916-1918, ca si din timpul celui de-al doilea razboi mondial au probat vointa nestramutata a poporului roman de a supravietui tendintelor de dezmembrare a statului independent.
Evocand acele evenimente de aleasa inaltare sufleteasca, contemporanii nu au dreptul sa uite invatamintele istoriei. Ei au datoria sa le transmita si generatiilor viitoare.
In hronicul vremii sta scris, cu litere de aur, ca in glorioasa istorie a poporului roman, lupta pentru apararea dreptului sacru la libertate, pentru unitate si neatarnare a constituit o permanenta definitorie a existentei si devenirii noastre, ca ea a fost, este si va fi – dupa fericita expresie a lui Mihai Eminescu – „suma vietii noastre istorice”. Fauritori ai unei stravechi, trainice si originale civilizatii in vatra stramoseasca, romanii au fost siliti, de-a lungul existentei lor, sa infrunte tendintele marilor imperii care incercau sa inabuse ridicarea sa la viata politica proprie, aparandu-si cu strasnicie glia strabuna, unitatea de limba si neam, independenta si suveranitatea nationala. Ne-ar trebui mult timp sa numim campurile de lupta, ne-ar trebui mult spatiu sa evocam pe toti bravii nostri soldati care, pe uscat, pe Dunare, in vazduh, pe Mare au dat probe atat de stralucite de eroism si vitejie, varsandu-si sangele pentru eliberarea, independenta si neatarnarea Patriei, precum si a altor tari de pe batranul nostru continent, contribuind prin aceasta la apararea civilizatiei europene. Posada, Rovine, Nicopole, Baia, Vaslui sau Podul Inalt, Razboieni, Calugareni, Selimbar, Plevna, Rahova, Grivita, Marasesti, Ploiesti, Oarba de Mures, Cluj, Carei – sunt numai cateva campuri de bataie pe care ostasii romani au inscris, prin eroismul lor pana la sacrificiu, pagini nemuritoare in istoria nationala si universala. Dupa 1989, s-a cristalizat o preocupare constanta pentru punerea in valoare a patrimoniului istoric si militar in scopul cinstirii neamului. Data de 30 mai 1995 a marcat concretizarea acestei preocupari in Legea nr.48, prin care Parlamentul Romaniei a proclamat sarbatorirea anuala a Zilei Eroilor o data cu marea sarbatoare crestina a Inaltarii Domnului.
De Ziua Eroilor Neamului, sa aducem prinosul recunostintei noastre vesnice tuturor ostasilor romani care s-au jertfit pentru Tara; celor care, in credinta inexorabilei victorii, au udat cu sangele lor pamantul sfant al Patriei.
Sa depunem, la mormantul eroilor neamului o lumanare, o floare, o lacrima, in semn de adanc omagiu si pioasa aducere aminte.
Prof.Eugen STANESCU,
director general adjunct,
Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova
