Se sparge buba
Asistam, de cateva zile bune, la o noua rafuiala politica, al carei final tinde sa arate ca o buba sparta care manjeste tot, iar pe deasupra, mai si pute !
Un lider de partid – intrat in politica, probabil, ca sa-si pastreze cat mai la adapost trecutul – tine mortis sa se lupte cu toti pentru a-si dovedi o nevinovatie care, totusi, e sapata adanc si de nesters: colaborarea cu fosta Securitate. Problema este in ceea ce il priveste – si-i priveste, bineinteles, pe multi altii care vor mai iesi din dosarele ajunse, totusi, la CNSAS – nu este daca a facut sau nu rau cuiva, daca a bagat la zdup pe cineva sau i-a luat painea de la gura vreunuia dintre noi pentru oarece greseli facute vizavi de fostul regim. Nu asa se interpreteaza lucrurile. Esential este doar aspectul colaborarii ca atare, indiferent de urmarile ei, de efectele produse asupra unuia sau a altuia dintre noi. Iar din acest punct de vedere, dl profesor – cum i se spune – greseste totalmente, angrenand in mocirla disputelor – devenite, cum spuneam, pur politice – si intregul sau partid.
Dar la mijloc nu este doar soarta unei formatiuni ci, dupa cum se prezinta lucrurile pe intreaga scena politica ce a fost antrenata de aceeasi motivatie a colaborarii cu Securitatea, chiar stabilitatea politica a tarii ce bate tot mai insistent la portile UE si care deja sunt intredeschise. Profesorul si partidul sau ameninta cu iesirea de la guvernare, ceea ce ar putea pune sub semnul intrebarii continuarea unor reforme si obiective precizate punctual de cei care au admis ca le vom putea fi parteneri.
Acest aspect, coroborat cu perspectiva promulgarii legii referitoare la migratia politica ar putea sa sparga acel buboi politic in care colcaie toti parvenitii, toti afaceristii ce-si doresc spate asigurat, toti impotentii care nu au izbandit profesional, toti lingaii lipsiti de coloana vertebrala, toti cei avizi dupa functii si putere si altii asemenea celor mentionati. Si vor disparea si partidele de buzunar, de scara de bloc sau cele facute pe semnaturile neamurilor. In acest caz, scena politica se va curata precum o rana infectata, spalata cu apa oxigenata si-apoi unsa cu tinctura de iod. Tind sa cred ca „apele” politice se vor canaliza pe o stanga si pe o dreapta – tot politice – care sa-si vada mai bine de propriile rosturi si de interesele tarii si ale celor in numele carora militeaza. A fost prea multa colcaiala in doua guvernari infestate de cate 4-5 partide si multe alte asociatii-suporteri, ca sa nu speram ca a sosit momentul ca buba sa se sparga, sa scapam de raul din politica si sa avem, macar in acest domeniu, o liniste care sa ne dea acele sperante de mai bine pe care chiar un politician ni le-a promis.
