Recunoaste directorul general din Ministerul Educatiei, Liliana Preoteasa
Apropiata perioada a examenelor readuce in atentie controversata problema a meditatiilor scolare. Chiar daca regimul juridic al acestui tip de pregatire suplimentara ramane in continuare in afara oricarei reglementari- in contextul in care a fost vehiculata ideea impozitarii veniturilor suplimentare obtinute de profesori- „industria” meditatiilor reprezinta, in opinia sefilor din Ministerul Educatiei, o serioasa tara a sistemului romanesc de invatamant.
„Meditatiile au inceput sa devina curata nebunie, ne-a declarat Liliana Preoteasa, director general pentru invatamantul preuniversitar din MEdC. Reprezinta, din pacate, o traditie perpetuata de dinainte de ’89 cand exista o concurenta acerba pentru admiterea la liceu si la facultate. Or, acum lucrurile s-au mai relaxat, se intra mai usor la o facultate, insa moda meditatiilor nu e deloc pe cale de disparitie. Mi se pare absurd ca un elev sa fie meditat pentru a putea trece de bacalaureat sau de testele nationale. Nu cred ca un copil, de nivel mediu, care s-a tinut de carte timp de patru ani nu poate obtine nota de trecere la examenele de absolvire. Cand spun asta, am in vedere faptul ca subiectele au avut an de an un nivel mediu de dificultate.”
Cu toate astea, rezultatele elevilor au fost, in ultimii ani, mai mult decat ingrijoratoare, iar in fruntea materiilor care au dat bataie de cap absolventilor de gimnaziu sau de liceu s-a aflat, surprinzator, limba si literatura romana. „Procentele mici inregistrate la aceasta materie ar trebui sa ne dea intr-adevar de gandit. S-a renuntat la eternele comentarii pe care elevii le invatau pe dinafara tocmai in ideea ca tinerii sa fie pusi in situatia de a gandi cu mintea lor, a adaugat Liliana Preoteasa. Insa, pentru asta e nevoie de multa lectura, de mult exercitiu, ceea ce lipseste actualei generatii. Mai ingrijorator este, cred eu, faptul ca toate aceste goluri se regasesc pana la urma in comportamentul de zi cu zi al tinerilor, in modul lor de exprimare din ce in ce mai defectuos si in vocabularul tot mai sarac”. Cum se pot indrepta toate acestea? Din pacate si interlocutoarea noastra ne-a intarit convingerea ca inclusiv la nivel ministerial lucrurile doar se constata. Solutiile insa intarzie mult prea mult sa apara, or, si mai grav, nu apar deloc. Ceea ce este valabil, si in cazul meditatiilor- fenomen despre care s-a vorbit si se tot vorbeste. Cu atat mai mult cu cat este tot mai discutabila seriozitatea cu care multi profesori isi fac datoria la clasa.
Raluca ENE
