Biserica noastra ortodoxa praznuieste maine cu aleasa cinstire pe sfintii de Dumnezeu incununati si intocmai cu apostolii marii Imparati Constantin si Elena.
Intru sfanta pomenirea lor, cu dreapta credinta si cu cucernicie se cuvine sa aducem aminte de viata lor impodobita cu fapte bineplacute lui Dumnezeu si intru smerenie desavarsita sa le inaltam laude dupa vrednicie, ca unora care au urmat lui Hristos si au slujit Evanghelia lui Hristos in lumea intreaga.
Caci cum nu vom aduce prinosul nostru de duhovniceasca cinstire acestuia dintre cei puternici si care cu intelepte legiuiri a dat deplina libertate Bisericii lui Hristos ? Cum Sa nu cinstim amintirea aceluia care s-a nevoit foarte mult pentru slava numelui lui Hristos, strangand soboare de episcopi ca sa nimiceasca ereziile si ridicand multime de biserici impreuna cu mama sa, Sfanta Imparateasa Elena, care a descoperit lemnul Sfintei Cruci, semnul biruintei noastre crestine ? Cum sa nu laudam si cinstim dupa vrednicie pe Sfanta Elena, inaltatoarea dreptei credinte, graitoarea adevarului, ocrotitoarea saracilor si cinstitoarea Sfintei Cruci ?
Sfantul Constantin si-a agonisit prin har dumnezeiesc intelepciunea lui Solomon, blandetea lui David si dreapta credinta a Sf. Apostoli. Pe maica sa Imparateasa Elena si Biserica o numara in ceata alesilor pentru ca ea cu fapte dumnezeiesti si-a zidit inima sa biserica lui Dumnezeu si a zidit biserici acolo unde Mantuitorul Hristos a patimit pentru a noastra mantuire.
Prinos de recunostinta si cinstire sa aducem acestor sfinti imparati Constantin si Elena, care au contribuit cu fapta vietii lor, calauzite de Sfantul Duh, la raspandirea si intarirea crestinismului in lume, ridicand ei insisi biserici impodobite in care crestinii sa se inchine in deplina libertate adevaratului Dumnezeu.
In ajunul unei mari batalii pe care Constantin imparatul trebuia s-o dea cu Maxentiu, vede deodata pe bolta cerului deasupra soarelui care cobora spre asfintit semnul luminos al Sfintei Cruci purtand pe ea inscriptia „intru aceasta vei invinge”. Minunea si-a dezlegat intelesul in noaptea urmatoare cand Imparatului Constantin i s-a aratat in vis insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos cu Sfanta Cruce in mana spunandu-i sa coasa semnul Sfintei Cruci pe toate steagurile ostirii lui si aigurandu-l ca numai asa va iesi mereu biruitor. Cat de fericita trebuie sa fi fost Imparateasa Elena cand dupa o viata intreaga de traire crestina si rugaciune a aflat in anul 326 Sfanta Cruce pe care a fost rastignit Mantuitorul Hristos. Sfanta Cruce acest odor sfant si nepretuit al intregii crestinatati.
Sa-l rugam pe bunul Dumnezeu ca sa ne stea fara contenire intr-ajutor, pentru ca petrecand o viata aleasa, curata, sfanta si virtuoasa aici pe pamant sa ne invrednicim si noi toti de imparatia sa cereasca, bucurandu-ne pururea, de lumina cea neinsemnata a fetii sale, in veci de veci Amin.
Preot Stefan SAVULESCU
