Apa potabila pentru Valea Prahovei
Ideea construirii unui baraj, la Azuga, a aparut pe vremea comunistilor, undeva prin anii ’60 – ’70. Si putin a lipsit ca sa fie pusa in practica. Dintotdeauna regiunea s-a confruntat cu dificultati in alimentarea cu apa, si s-a considerat ca un lac de acumulare, in munti, ar fi rezolvat problema. Specialistii au studiat posibilitatile tehnice si au realizat un proiect, ce prevedea captarea si stocarea paraului Azuga, intr-o vale destul de larga, situata undeva la circa 5 kilometri de intravilanul localitatii, dincolo de zona unde astazi se afla partiile de schi. Din studii, a rezultat ca apa ar fi avut debitul necesar sa asigure volumul unui lac la jumatatea celui de la Paltinu. Proiectul nu a mai fost, insa, pus in practica.
Un tanar energetician…
Dupa Revolutie, cand problema apei potabile, pe Valea Prahovei, a devenit mai presanta ca oricand, ideea a fost reluata. Mai ales ca unul dintre promotorii investitiei devenise primul om in stat. E vorba chiar de Ion Iliescu. Da, pe cunoscutul politician il leaga foarte multe de acest proiect. In primul rand, datorita faptului ca fostul presedinte al tarii, actualul senator, a lucrat direct la proiectarea barajului, pe vremuri, pe cand era inginer la Institutul de Studii si Proiectari Energetice Bucuresti, acolo unde a activat aproape un sfert de secol. Ulterior, Iliescu si din functia de director al Consiliului National al Apelor (pe care l-a condus pana in 1984), incercase promovarea investitiei, insa fara succes.
Niste consilieri locali au trantit lucrarea presedintelui
Esecul total al proiectului a fost consfintit dupa 1990, cand autoritatile centrale au facut presiuni pentru punerea lui in practica, insa consilierii locali de la acea vreme au refuzat sa aprobe inceperea lucrarilor. Motivatia: in conditiile actuale, construirea unui baraj ar fi durat ani, poate chiar decenii, timp in care orasul ar fi fost sufocat de utilajele de constructii, ce ar fi trebuit sa traverseze toata localitatea. S-a vehiculat, la acel moment, varianta construirii unui drum ocolitor, prin zona de nord, caz in care alesii poate si-ar fi dat acordul. Insa, cum nu s-a concretizat nimic, proiectul a stagnat. Din moment ce alimentarea cu apa potabila a localitatilor de la Campina in sus s-a imbunatatit, in urma unor lucrari desfasurate pe Valea Prahovei, s-a crezut ca proiectul inginerului Ion Iliescu va fi dat uitarii. Unii, insa, vorbesc si acum despre posibilitatea construirii barajului.
Un vis pentru „nostalgici”
„Ii mai aud si eu. Sa fim seriosi. Nu se mai discuta despre baraj decat in cercurile de nostalgici”, ne-a declarat primarul orasului Azuga, Adrian Purcaru. Motivatiile erau altele, cu cateva decenii in urma, insa edilul crede ca acum nu se justifica in niciun fel investitia: „Deschiderea unui santier ar distruge Azuga, ca statiune. Turistii ar fi fost alungati si, pe de alta parte, cred ca nu numai drumurile ar ceda, ci si zidurile caselor s-ar fisura in urma vibratiilor produse de utilajele grele.” Adrian Purcaru mai crede ca prea putine ar fi avantajele pe care le-ar avea statiunea, in eventualitatea construirii unui baraj, chiar daca obiectivul ar putea fi exploatat si ca lac de agrement. „Altele sunt directiile in care trebuie dezvoltate turismul si agrementul la Azuga. Nici nu se pune problema sa fiu de acord cu realizarea unui baraj in orasul nostru !” Primarul isi aminteste cum, in anul 2000, Ion Iliescu, inca presedinte pe atunci, a venit in vacanta la Azuga. “Stiu ca tine foarte mult la acest proiect. Am mers impreuna, cu masina, pe Valea Azugii. Mi-a povestit cu lux de amanunte cum au gandit barajul, pe unde ar fi trebuit construite anumite elemente, mi-a spus detalii tehnice”. Asta insa, nu l-a facut pe edil sa sustina investitia. Dimpotriva.
Daniel DIMACHE
