Numarul salariatilor de pe Valea Prahovei a scazut dramatic
Cea mai grava criza se inregistreaza la Azuga
Orasele de pe Valea Prahovei – cum ar fi Sinaia, Busteni si Breaza – au ramas fara mai bine de 50 la suta din forta de munca, se arata intr-o analiza a Institutului National de Statistica si Studii Economice (INSSE), realizata pe baza datelor stranse in ultimii 15 ani. Cele mai mari pierderi par sa le fi resimtit, din acest punct de vedere, localitatile Azuga si Comarnic, acolo unde numarul salariatilor a devenit nesemnificativ. In prima urbe, imediat dupa caderea regimului comunist, existau 4568 de angajati ai diferitelor societati, iar acum sunt mai putin de 900 ! Iar la Comarnic, din 2.789 de salariati (in 1990) au mai ramas vreo 800. Si nici nu-i de mirare, de vreme ce unitatile economice din cele doua statiuni fie si-au restrans activitatile, fie si-au inchis portile. Analiza INSSE mai arata ca alte potentiale cauze ale reducerii fortei de munca sunt migrarea populatiei active catre centrele invecinate mai dezvoltate si imbatranirea demografica. Cu alte cuvinte, tinerii au luat calea pribegiei, in cautarea de servicii mai bine platite, iar salariatii mai in varsta au iesit la pensie – cam fortati de natura evenimentelor. Persoanele care au ramas s-au orientat catre locuri de munca in servicii (in special in domeniul turismului) si comert. Pentru a nu muri de foame, foarte multi localnici din Sinaia si Busteni traiesc din prestarea unor activitati la negru (neimpozitate de stat), respectiv din inchirierea unor camere sau chiar case intregi turistilor care nu prea au bani de hotel.
In ceea ce priveste solutiile, se pare ca acestea nu prea exista. Orasele de pe Valea Prahovei nu vor mai fi niciodata centre industriale, decizie luata de autoritatile locale avand ca scop protejarea mediului inconjurator. Iar sectorul turistic se dezvolta prea incet pentru a asigura suficiente locuri de munca. Asa ca estimarile specialistilor arata ca forta de munca va continua sa se micsoreze, persoanele active urmand sa migreze catre zone cu potential economic, obligati fiind si de retrocedarile masive, soldate cu evacuarea chiriasilor – este vorba despre sute de familii – din fostele case nationalizate.
Iulian MAXIM
