Viata ca un… bip

Impotriva limbii de lemn e revolta mare si se dovedesc – culmea ! – vajnici aparatori ai comorii ce a fost, candva, limba romana, oameni in a caror exprimare se numara pe degete cuvintele corect folosite. Vulgaritatile scapate printre dinti, obscenitatile spuse, cu gura plina, in fata camerelor de filmat, invazia de bipuri si puncte-puncte prin care incearca sa se mai acopere vorbirea fara de perdea fac parte, deja, din ceea ce unii considera a fi libertate si democratie. E mai cool sa vorbesti asa cum iti vine la gura, fie ca esti ditamai parlamentarul, actorul, patronul unui club de fotbal ori soferul prins beat in trafic. Ce atatea politeturi ?! „Ba” este destul de sugestiv incat merita promovat pe toate posturile de televiziune si la toate orele, mai ales la cele la care se uita copiii de scoala. „Romania e o mare… zbenguiala” a strigat, catre natiune, dintr-o sectie de politie, un tanar ploiestean si cu asta pare sa fi spus totul despre ceea ce se intampla inclusiv cu limba romana. Vorbeste fiecare cum vrea, ca doar d-aia au murit tinerii in 1989 ! Sa fie liber romanul sa spuna si sa faca orice ! Sunt considerati depasiti de vremuri cei pe care ii zgarie la urechi inflatia de englezisme si de-a dreptul naspa de toti aceia care nu gusta vorbirea de cartier. Gata cu cenzura, fie ea si a bunului simt. Asa se face ca nici nu mai sti care este limba romana adevarata si s-a grabit sa dea o mana de ajutor si Academia Romana, anuntand schimbarea unor reguli gramaticale. Avantaj pentru cei care nu s-au obosit, mai niciodata, sa invete cum se scrie corect, fiindca dezvatul e tare greu. Ce desuet a devenit „Ana are mere”. Nu-i asa ca mult mai „marfa” ar fi „Ana are euro”?! Sau – fara a ne indeparta prea mult de… litera exprimarii actuale – „Ana are Maybach”.
Luiza RADULESCU PINTILIE