In timpul Sfantului Post al Pastilor, Evangheliile si rugaciunile Sfintei Biserici ne indreapta privirea mai mult spre intamplarile care s-au petrecut in vremea patimilor Domnului, vrand sa ne arate locul si rostul acestora in lucrarea mantuirii noastre.
De pilda in aceasta vreme, auzim cum insusi Hristos vesteste de trei ori Apostolilor ca va patimi, va trece prin focul suferintelor incepand sa-i pregateasca pentru acel timp in care il vor vedea prins, batjocorit, scuipat, rastignit pe cruce, ingropat si apoi inviat.
Ori de cate ori citim Sfanta Evanghelie din vremea patimilor si ori de cate ori ne inchinam Sfintei Cruci se cuvine sa ne aducem aminte de cuvintele: „Asa de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat pe Unul nascut Fiul sau, l-a dat si l-a trimis in lume pentru ca oricine crede intr-insul sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. „Din aceste cuvinte reiese foarte clar ca drumul crucii Mantuitorului este nedespartit de iubire, este ca un rau in care se revarsa necontenit valurile iubirii lui nemarginite.
Ucenicii Domnului socoteau ca Iisus va intemeia o imparatie dupa chipul imparatiilor lumesti. Ei nu se puteau impaca cu gandul ca acela pe care l-au vazut savarsind atatea minuni, potolind furtuna marii si inviind pe cei morti, va avea sa sufere chinuri si batjocoriri de la oameni. Mai mult chiar, ei ravneau sa ajunga in slujbe inalte in imparatia pe care o va intemeia Mantuitorul Hristos.
Oriunde am fi, in orice pozitie sociala ne-am afla, datoria noastra de capetenie este de a sluji si nu de a asupri pe oameni. In familie, in societate, in viata de toate zilele suntem chemati sa contribuim la binele si la fericirea semenilor nostri. Iisus a spus Sfintilor sai Apostoli: „Cel ce vrea sa fie mai mare sa va fie voua slujitor”. In aceste zile sfinte, Biserica ne aduce permanent aminte de apropierea patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, sa ne straduim sa intelegem insemnatatea lor pentru mantuirea noastra si sa urmam pilda data noua de Iisus Hristos, de slujire si de daruire pentru binele si pentru fericirea semenilor nostri.
Pr. Stefan SAVULESCU
