Mesajul penal al euroilor din torpedou
Dragos TRESTIOREANU
Daca, pana nu cu mult timp in urma, imaginea de oameni cu bani (multi) era asociata aproape exclusiv cu oamenii de afaceri, politicienii sau cu cei din lumea show-biz-ului, de ceva vreme incoace, in acest cerc – care unii pretind sa fie numit select – au intrat si conducatorii de cluburi de fotbal, impresarii si, chiar, unii dintre cei care dau cu piciorul in minge. La nivel profesionist, desigur. Si intr-o lume si in cealalta, exista si filantropi care dau bani in stanga si in dreapta, pentru diverse cauze nobile. Meritorie, fara indoiala, initiativa lor. Numai ca, atunci cand respectivul nabab ofera banii cash, din torpedoul propriei limuzine de lux, imaginea lui ne apare tot mai miscata. Ba, nu de putine ori, lasa in urma chiar o dara de penal.
Traim intr-o lume in care banul – indiferent cum a fost castigat, dar mai degraba pe cai oculte – poate cumpara totul. N-am descoperit noi piatra filosofala, pentru ca, mereu, intr-adevar, banul a cumparat totul. Important este, insa, ce scop se urmareste prin aceste acte de binefacere. Daca ar fi coperite de faldurile anonimatului, e clar ca ar fi manate numai de bune intentii. Din contra, cu cardul de camere de luat vederi dupa protagonist, e limpede ca se urmareste exclusiv un spor de capital de imagine. Care prinde, de ce nu ?, la naivi.
A aparut, dupa ’90, in jocul cu balonul rotund autohton, o familie de frati si veri, care s-a autointitulat a oamenilor de fotbal. Pe de o parte, adoptand tonuri si maniere agresive, unii dintre membrii acesteia tin mortis sa ne arate ca pot sa cumpere tot. Chiar si federatii. Iar asta numai daca dau o fuga pana la masina si iau „verdeata” din torpedou ! La randul lui, tinand banii intr-o punga de plastic, pentru a face donatii, un alt membru apartinand de aceeasi „famiglie” ne sufoca. Prin modul in care ne-a invadat micile ecrane si serile din toate anotimpurile. Dar pierde – prin limbaj suburban, IQ sub mediu si comportament de gang – ceea ce castiga prin darnicie si smerenie. Bineinteles in fata celor cu discernamantul in regula.
Obisnuiti, intotdeauna, sa luam modele din lumea celor realizati, ne trezim, acum, in hilara postura de a nu mai putea intelege ce este bun si ce nu. Astfel, daca a face bani inseamna doar a calca pe langa lege si a respinge, plin de tupeu, orice cadru de normalitate, ar insemna ca ne-am abate de la drum. Chiar cu buna stiinta. Imbacsiti cu astfel de exemple intoxicatoare, fotbalul taindu-si, din pacate, partea leului, romanii se retrag in propria carapace. Evident, scarbiti de faptul ca lumea s-a intors cu fundul in sus.
Ciudat, si condamnabil totodata, este ca toate aceste devieri clare de la normele unei societati sanatoase raman, chiar pentru prea mult timp, nepedepsite. Desi, culmea, dovezi s-ar gasi usor, daca s-ar vrea, cu adevarat, ca negativul sa nu mai conduca in lupta sa cu pozitivul. Pana nu s-o schimba acest raport de forte, vom continua sa ratacim, de pe un canal pe altul, in speranta descoperirii caii spre firescul vietii. Una pe care nu ne-o va arata… Uniunea Europeana, ci numai noi insine. Atunci cand vom taia raul de la radacina, iar oamenii care indeasa, astazi, zeci de mii de euro intr-un torpedou, aruncandu-ni-i cand vor, cu superioritate, in fata, vor fi disparut o data pentru totdeauna !
