De fapt, ca sa fim foarte corecti, sensul foarte exact al celor doua intrebari este putin altul, exprimand, fara ocolis, nedumerirea celor care nu inteleg de ce institutia amintita nu s-a desfiintat atat timp cat viata culturala a Prahovei este mai mult decat saraca. Iar printre ei se afla inclusiv oameni care lucreaza in institutii de cultura. Unii suficient de curajosi ca sa puna, chiar daca retoric,intrebarile de la care am pornit, altii – mai rezervati, dar a caror tacere spune si ea multe. Sau poate chiar mai multe …
O egida care nu pacaleste pe nimeni si festivism cat cuprinde
Sa incepem printr-un exercitiu, si va propunem sa incercati sa enumerati cu noi manifestarile cu adevarat importante despre care ati auzit sau la care ati participat si care considerati ca ar putea alinia oricand Prahova in circuitul cultural national si sa justifice activitatea Directiei Judetene pentru Cultura,Culte si Patrimoniu Cultural National. Trecem peste faptul ca si numele institutiei este greu de retinut !!!
Nu incape nici un dubiu ca pe primul loc trebuie trecute cursurile de vara ale Universitatii Populare „Nicolae Iorga” din Valenii de Munte. Mai departe, avem curajul sa punem pariu ca pana si acelora dintre dumneavoastra cu adevarat interesati de cultura le este greu sa mai adauge ceva. Desi directorul institutiei, Constantin Stere, sustine ca numai in 2005, cu finantare de aproximativ 1 miliard de lei de la Ministerul Culturii, s-ar fi organizat manifestari de care este mai mult decat mandru: Festivalul de poezie „Nichita Stanescu”; Sesiunea Nationala de restaurare si conservare a patrimoniului; Festivalul Toamnei de la Sinaia, concursurile de interpretare „Paul Constantinescu” si „Martian Negrea”. Nu negam ca toate acestea s-au desfasurat sub egida Directiei, iar afisele pline ochi de organizatori – ca te si plictisesti citindu-i-o dovedesc. Problema e legata de eficienta unor asemenea manifestari, de ce reusesc ele sa faca, de ce ramane in urma lor, atat timp cat in afara celor implicati direct in organizare, a concurentilor si a membrilor juriului nu este cam nimeni in sala. Alte actiuni – despre care reprezentanti ai directiei nu pierd prilejul sa le enumere – in general aniversari si comemorari ale unor personalitati – sunt reduse de catre cei care ori n-au avut incotro, ori chiar au dorit sa participe, la acelasi numitor comun: festivism, preocuparea de a bifa ca s-a facut ceva.Ca doar iau un salariu si stau pe un scaun cald de functionar public si macar pe hartie sa-si justifice activitatea !
O zi de munca pe taram cultural
La Directie lucreaza noua persoane, de la sef la sofer, ceea ce, in viziunea directorului Constantin Stere, e chiar prea putin. Ce fac acestia ? Frumos este sa dam exemplul celui dintai angajat in schema care, dupa cum ne-a declarat el insusi, a avut, cu o zi inaintea documentarii noastre, o agenda plina. Iat-o: primit,citit corespondenta de la minister; patru-cinci audiente; avizari si expertize pentru constructii si bunuri culturale; doua sedinte ale comisiilor de urbanism plus vreo cincizeci de telefoane.
Consilierii, repartizati in diverse compartimente – patrimoniu mobil, monumente, culte – transpira si ei, in principal,dand avize si facand clasificari, potrivit precizarilor facute de interlocutorul nostru.
Va intrebati care este legatura directa cu actul cultural ? Nu este.
Obiective marete, rezultat-zero
Reglementarile care asigura cadrul de functionare si organizare a activitatii directiei sunt pe cat de stufoase, pe atat de incurajatoare ori pentru birocratie, ori pentru pierdere de timp. In localitatile unde caminele culturale n-au inca lacat pe usa, meritul nu este al directiei, ci al unor directori care au in sange pasiunea si dorinta de a face ceva. Faptul ca sunt chemati la cate o sedinta-doua pe luna, a devenit pentru unii plictiseala curata ! Lucrurile sunt si mai simple – dar si mult mai grave- in zeci de comune prahovene in care, dupa cum am scris nu o data, caminele au fost date unor afaceristi care au succes si castig , fie transformandu-le in discoteci, fie in sali bune de inchiriat la nunti si inmormantari. Si nu stim daca au zis bogdaproste si au aprins macar o lumanare chiar la capataiul defunctei culturi.
Luiza RADULESCU, Raluca ENE
