* O investitie importanta, cu finantare de la Uniunea Europeana, s-ar putea duce de rapa
Edilii celei mai cunoscute statiuni montane din judet sunt disperati. Dupa ce au investit timp si bani in realizarea proiectului de investitii „Dezvoltarea zonei turistice – Sinaia Perla Carpatilor”, pe care l-au prezentat Uniunii Europene, in scopul obtinerii unei finantari nerambursabile, ei se vad acum blocati din interiorul tarii. Cei care le pun bete in roate sunt membrii administratiei Parcului Natural Bucegi. Acestia se opun initiativei, spunand ca partea din proiect care prevede realizarea unui telescaun de la Cota 998 si pana la Cota 2000, intr-o zona aflata in interiorul ariei protejate, nu respecta criteriile privind protectia mediului. Iar fara acordul lor, Primaria Sinaia nu poate continua derularea investitiei.
„In opinia noastra, Parcul Natural Bucegi este o structura care functioneaza prost si cu care colaboram greu. Pur si simplu impiedica dezvoltarea orasului Sinaia. Dupa ce ne-au cerut o groaza de acte si ne-au dat un aviz de principiu, acum ne spun ca nu sunt de acord cu instalatia de telescaun pe care vrem sa o realizam de la Taverna Sarbului pana la Cota 2000”, ne-a declarat primarul din Sinaia, Vlad Oprea. Edilul-sef sustine ca motivele acestei decizii nu ii sunt perfect clare, dar ca la mijloc ar putea fi vorba de niscaiva interese: „Ne-au spus ca au aprobat deja infiintarea unui telescaun, pentru firma SC Teleferic SA (care apartine miliardarului Adrian Sarbu, patronul trustului MEDIA PRO – n.r.) si ca nu sunt de acord cu aparitia celui de-al doilea, respectiv cu cel pe care vrea administratia statiunii sa-l realizeze. Schimbarea punctului de vedere exprimat de administratia Parcului Natural Bucegi este foarte ciudata”.
De altfel, trebuie precizat ca firma patronata de boss-ul PRO TV a finalizat constructia telescaunului de la Cota 1400 la Cota 2000, iar inaugurarea obiectivului va avea loc la sfarsitul acestei saptamani. Si chiar daca, oficial, nu pot fi exprimate anumite suspiciuni, unele voci afirma ca investitia Primariei Sinaia – un telescaun modern, debraiabil (asemanator cu cel care deserveste partia Kalinderu, din Busteni) – se constituia intr-o concurenta nedorita. Numai ca nu exista dovezi in acest sens, iar exprimarea unei simple supozitii nu inseamna ca s-a descoperit adevarul.
„Au vreo dovada scrisa ca ne opunem ?”
Pentru a lamuri situatia, destul de incalcita, l-am contactat telefonic pe directorul Parcului Natural Bucegi, Horia Iuncu. Acesta ne-a declarat urmatoarele: „Cand face astfel de afirmatii, banuiesc ca primarul din Sinaia este in posesia unei dovezi scrise, care sa ateste ca ne opunem proiectului. Din cate stiu, insa, asa ceva nu exista. Administratia parcului a formulat anumite conditii, care trebuie indeplinite, dar nu a blocat realizarea investitiei. Totusi, opinia Consiliului Stiintific – cel care formuleaza recomandari, supuse apoi votului – este ca muntele, de la Cota 1400 la Cota 2000, nu poate suporta decat o instalatie de transport pe cablu”.
Deputatul PNL, Horia Toma, se implica in rezolvarea problemei
Pentru ca primarul orasului Sinaia ii este coleg de partid, deputatul liberal Horia Toma s-a implicat personal in rezolvarea problemei. El s-a interesat la mai multe foruri abilitate, dupa care a tras o concluzie: „Cei care se opun proiectului sunt reprezentantii Academiei Romane din administratia Parcului Natural Bucegi. Acestora li se pare ca prin realizarea celui de-al doilea telescaun se va crea un trafic uman prea mare pe munte, lucru care va afecta mediul”.
Parlamentarul prahovean sustine ca, pentru a gasi o solutie care sa impace ambele parti, va incerca sa aiba o intrevedere particulara cu presedintele Academiei Romane, prahoveanul Eugen Simion. „Pe vremea cand eram primar al municipiului Ploiesti, eu personal i-am acordat titlul de cetatean de onoare, si suntem intr-o relatie privilegiata. Sper sa-l conving ca Sinaia are nevoie de dezvoltarea domeniului schiabil, prin construirea celui de-al doilea telescaun”. Horia Toma este pregatit si sa trimita o scrisoare oficiala Academiei Romane.
Iulian MAXIM
