Cuvant la Duminica a XXIX-a dupa Rusalii
Sfanta Evanghelie care s-a citit la Sf.Liturghie ne infatiseaza pe Domnul nostru Iisus Hristos mergand cu ucenicii sai spre Ierusalim, la marginea unui sat fiind intampinati de zece oameni cuprinsi de o boala cumplita. Erau zece oameni leprosi. Aceasta boala se afla mai ales in Africa si in Asia. Pe la noi cazurile de lepra sunt foarte rare. Leprosii sunt „umbre de jale si chin al pamantului”. Trupul este sfartecat de bube si de rani, mainile si picioarele sunt desfacute din articulatiile lor. Dar pe cat de generala si de neconditionata a fost vindecarea celor zece leprosi, pe atat de mica a fost recunostinta lor pentru marea binefacere pe care au primit-o. Dintre toti cei zece leprosi vindecati, unul singur s-a intors si a dat multumire pentru binefacerea facuta de Dumnezeu si acela era samaritean.
Binele cel mare pe care l-a adus Iisus Hristos omenirii este de ordin spiritual. El ne-a adus lumina, adevarul si pacea sufletelor. El ne-a impacat cu Dumnezeu prin jertfa sa de pe cruce. Dumnezeu ne inconjoara ca aerul, ne lumineaza si ne incalzeste ca lumina soarelui. Se cuvine sa fim recunoscatori fata de parintii nostri trupesti si sufletesti. Recunostinta ne indeamna sa le ingrijim mormintele care sunt un fel de altar scump pentru fiecare generatie. Sa le asezam la capatai semnul Sfintei Cruci si sa nu uitam niciodata de pomenirea lor in rugaciunile noastre de fiecare zi.
Pr. Stefan Al. SAVULESCU
