Sectorul prelucrarii petrolului a pierdut 9 procente
Interviu cu Niculina Gheorghe, director al Directiei de Statistica Prahova
Indiferent de orientarea politica, atunci cand elaboreaza strategia de dezvoltare a tarii pe o anumita perioada, orice Guvern tine cont si de studiile statisticienilor. Care au fost principalele mutatii survenite in economia judetului, in ultimii ani, incercam sa aflam din dialogul cu Niculina Gheorghe – director executiv al Directiei de Statistica Prahova:
– Doamna director, ce s-ar intampla cu economia Prahovei daca, sa zicem, intr-o buna zi ar disparea sectorul de prelucrare a petrolului ?
– Nici nu vreau sa ma gandesc! In anul 2000, de pilda, acest sector detinea 76 la suta din totalul productiei industriale, dar el a mai scazut, ajungand acum, la 67%, pentru ca, intre timp, s-a inchis Rafinaria Astra Ploiesti, iar celelalte 4 rafinarii si-au mai redus si ele capacitatile de prelucrare a titeiului. Cu toate acestea insa, Prahova figureaza intre primele 8 judete din tara, in functie de volumul productiei industriale.
– Ce sectoare ale economiei au compensat acest declin al prelucrarii petrolului ?
– Unul dintre ele ar fi industria alimentara. In 2000, acesta detinea doar 1,4 la suta in structura productiei industriale, pentru ca, astazi, sa treaca de 6 la suta. Urmeaza sectorul prelucrarii lemnului si cel al mobilei, unde procentul a saltat de la 0,9 la suta la 1,3 la suta. Chiar daca nu semnificativ, si sectorul confectiilor textile a cunoscut o crestere, respectiv de la 1,2 la suta la 1,9 la suta.
– Din pacate, aceste cresteri nu le prea observam si la export.
– Intr-adevar, importam mai mult decat exportam. Exista insa si cateva exceptii fericite. Ma refer la incaltaminte, articole din lemn, pluta si impletituri, la grasimi, uleiuri minerale sau vegetale, la articole textile, masini si aparate electrice etc.
– Cati oameni lucrau in industria judetului, in 2000 si cati acum?
– Atunci, lucrau aproximativ 80.500 de persoane, dintr-un total de 176.000 angajati. In octombrie 2005- ultima noastra raportare- efectivul salariatilor din judet era de 184.000, fapt ce situa Prahova pe locul V, la nivel national. Deci avem o crestere. Cei mai multi (aproximativ 48 la suta), lucrau in industrie, urmati de cei din constructii (7 la suta). Din pacate, desi aproape jumatate din populatia judetului traieste in mediul rural, doar 2,8 la suta dintre salariati lucreaza in agricultura si servicii conexe. Poate numarul acestora e mai mare – atat in agricultura, cat si in sectorul constructiilor – dar, neavand carte de munca, deci lucrand ca zilieri, nu-i putem lua in calcul in cercetarile noastre.
Revenind, comparativ cu anul 2000, cresteri ale numarului de angajati am mai consemnat in sectoarele sanatate si asistenta sociala – respectiv de la 9.500 la 10.700 de persoane.
– Cat priveste salariile, sunt mai mari sau mai mici decat media pe tara?
– In 2000, castigul salarial mediu net era de 227 RON, iar in 2004 – de 598 RON, fata de 566 RON, cat a fost cel la nivel national. Lefurile cele mai mari se obtin in sectoarele finante, banci, asigurari, posta, telecomunicatii, industria extractiei si prelucrarii petrolului etc. La polul opus se regasesc angajatii din agricultura, constructii, sanatate sau invatamant.
– Doamna director, cat din realitatea economica a Prahovei este acoperita de cercetarile statistice?
– Dintre cele aproximativ 19.000 de firme in functiune existente in judet, noi solicitam, curent, datele de care avem nevoie de la 1.500 – 2.500, in functie de continutul sau tematica cercetarii statistice. Acest numar ne este insa suficient ca, prin extrapolare, sa reflectam realitatea cotidiana in proportie de 80 – 85 la suta.
D. CONSTANTIN
