Dan DIMACHE
Cu ce s-au ales romanii dupa un an de mandat al actualei puteri? Desigur, fiecare isi face propriile calcule, si s-ar putea ca unii sa fi ramas cu ceva banuti in buzunare, altii – cu niscaiva mosteniri grase, altii – cu functii etc. Dupa cum i-au mers ploile fiecaruia. Cei mai multi, insa, au ramas cu… buza umflata. Si cu senzatia cu care te ridici si pleci din sala, la caderea cortinei, dupa un spectacol prost. Daca Romania a produs ceva in exces, in anul 2005, apoi acestea sunt scandalurile. Intr-un an in care singura masura economica concreta luata de putere a fost stabilirea cotei unice de impozitare, cantitatea sporita de crize – fie reale, fie create artificial – este pe cale sa faca din noi o tara nevrotica, un popor agitat peste masura de ce ii e dat sa traiasca.
Ideea este ca o criza, o data rezolvata, ar fi un pas inainte si un factor de progres, mai ales pentru o natie unde mamaliga explodeaza rar, dar violent. Insa n-a fost asa. Poate nici una dintre crizele majore aparute in ultima vreme nu si-a gasit rezolvare, mai intotdeauna fiind lasate in coada de peste, dupa ce au intors tara cu susul in jos. Ganditi-va putin ca nici pana acum nu s-a aflat mai nimic din povestea – urat mirositoare – a ziaristilor ostatici in Irak, iar in ce priveste disputele pe temele anticipatelor, a fuziunii PNL cu PD, confruntarea dintre premier si presedinte nici pe departe nu se intrevede un deznodamant. Peste cea mai serioasa problema cu care s-a confruntat Romania anul trecut – pagubele produse de inundatii – s-a trecut cu o nepasare condamnabila, iar la ora actuala cateva mii de sinistrati isi petrec iarna in conditii crunte, cu toate promisiunile guvernantilor ca vor fi reconstruite cele cateva sate sterse de pe fata pamantului. Iar in ce priveste gripa aviara, nici nu vrem sa ne gandim ce s-ar putea intampla !
Cam asta s-a petrecut in Romania, in ultimul an: „Mult zgomot pentru nimic !” Tendinta pe care, trebuie sa o recunoastem, a imprimat-o presedintele Traian Basescu, cel ce a dovedit cu prisosinta ca are nevoie de situatii conflictuale si extreme, pentru a se putea exprima politic. Insa ar fi deplasat ca el sa fie facut responsabil pentru toata nebunia din tara. Pentru ca modul sau de actiune este copiat de tot mai multi oameni politici, aflati in functii de decizie, care isi inchipuie ca aceasta poate fi o reteta a succesului. Gresit ! Mai devreme sau mai tarziu, si ei vor trebui sa inteleaga ca vremurile pe care le traim apartin celor ce pun faptele inaintea vorbelor.
