Multi dintre soldatii armatei napoleoniene care au parasit Moscova si au batut in retragere la Vilnius, in Lituania, au fost, in decembrie 1812, victimele bolilor transmise de paduchi, a anuntat marti Centrul national pentru cercetare stiintifica (CNRS) din Franta.
Aceste boli parazitare au jucat un rol important in infrangerea armatei franceze, potrivit cercetatorilor aflati la originea acestei descoperiri.
Dupa ce au analizat mai multe prelevari de roca, tesaturi si dinti dintr-o groapa comuna din Vilnius (800 de km vest de Moscova), care continea ramasitele pamantesti a sute dintre acesti soldati, ei au aratat ca peste 30% dintre ei au murit din cauza unor boli transmise de paduchi: febra paduchilor, provocata de bacteria „Borrelia recurrentis”, febra transeelor, datorata bacteriei „Bartonella quintana”, si tifos, cauzata de „Rickettsia prowazeki”. Daca aceste bacterii sunt cunoscute de la sfarsitul secolului XIX, amintesc cercetatorii ale caror lucrari sunt publicate in „Journal of Infectious Diseases” din ianuarie 2006, descrierea istorica a bolilor pe care le cauzeaza este mai confuza.
Legatura purice-tifos nu a fost facuta decat in 1909 de medicul francez Charles Nicolle. Potrivit unor cercetatori, bolile transmise de acesti paraziti au facut mai multi morti decat armele in timpul razboaielor. In ceea ce priveste marea armata a lui Napoleon, marturiile sugereaza ca soldatii sai aveau paduchi si ca multi au murit de febra. Descoperirea gropii comune din Vilnius, in 2001, a furnizat ocazia pentru verificarea ipotezei in privinta legaturilor posibile intre aceste simptome.
Didier Raoult si colegii sai au gasit resturi de paduchi in pamantul din groapa si in resturile uniformelor soldatilor. Bacteria „Bartonella quintana” a fost gasita in unii dintre acesti paduchi. De asemenea, oamenii de stiinta au analizat dintii a 35 de soldati si aceeasi bacterie a fost gasita in pulpa dentara a sapte soldati, iar „Rickettsia prowazeki” in cea a altor trei.
