PSD si PRM nu vor fi niciodata de acord cu un asemenea act normativ
Tensiunile, framantarile generate in randurile Coalitiei de guvernamant de catre proiectul Legii privind statutul minoritatilor nationale au ajuns sa se manifeste si in Parlament. Proiectul – sustinut cu frenezie de catre UDMR – este interpretat, se pare, si in baza interesului de a se pastra voturile acestei formatiuni care contribuie totusi, la formarea majoritatii necesare adoptarii legilor propuse de putere. Cum in foarte multe zone ale textului proiectului se pun serioase semne de intrebare asupra respectarii legii fundamentale a tarii – Constitutia – am adresat urmatoarele doua intrebari unor parlamentari prahoveni, prin care dorim sa aflam pozitia acestora vizavi de proiectul legii cu pricina.
1. Sunteti de acord cu art.2 din proiectul Legii minoritatilor in care acestea sunt definite ca parte constitutiva a statului roman?
2. Veti vota proiectul de lege?
ION LUCHIAN, deputat PNL: 1. In legatura cu Statutul minoritatilor, eu nu as vrea sa fac nici un comentariu atata timp cat asupra lui nu s-au inteles, intre ei, chiar presedintii partidelor din Coalitie. Dar, in principiu, sunt pentru respectarea recomandarilor Comisiei de la Venetia. Pe de alta parte, stim cu totii ca, in tara noastra exista deja, un Consiliu national al minoritatilor si nu cred ca mai este necesara o lege prin care sa li se acorde minoritatilor drepturi in plus.
2. Daca se tine cont de ceea ce am spus, voi vota; dar voi respecta decizia grupului parlamentar din care fac parte, pentru a nu da dovada de indisciplina de partid.
CONSTANTIN GAUCAN, senator PRM: 1.Este corect dintr-un anumit punct de vedere. Sunt cetatenii tarii si fac parte din populatia statului roman, indiferent daca sunt minoritari. Dar problema este pusa oarecum dubios, intrucat poporul este una, iar statul roman este altceva. Recunosc in formularea respectiva o manevra a minoritatilor de a trage spuza pe turta lor.
2. Eu, ca si colegii senatori ai PRM, nu am votat proiectul; si tot vot negativ vom acorda si daca va mai reveni. Este prea mult ceea ce cer minoritatile si observ ca si Alianta a inceput sa inteleaga dedesubturile proiectului; ba chiar cred ca a observat ca pierde electoratul din Ardeal pe seama acestui statut al minoritatilor.
MIHAI APOSTOLACHE, deputat PSD: 1.Din cate stiu eu, elementele constitutive ale statului sunt altele in Constitutie; iar noi nu putem modifica, acum, legea fundamentala, de dragul unei minoritati.
2. In nici un caz nu o voi vota in forma pe care o sustine minoritatea maghiara acum, in Parlament. Daca se va modifica proiectul, voi vedea cum va arata in final si apoi ma voi decide.
PAULA IVANESCU, senator PD: 1. Bineinteles, deoarece sunt parte constitutiva, sunt o forma de organizare a statului, din care fac parte si minoritatile, ca toti ceilalti cetateni ai Romaniei.
2. Depinde in ce forma va aparea pana la sfarsit. La Senat, eu nu am votat respectivul proiect deoarece asa-numitului consiliu al autonomiei culturale i se acorda dreptul de veto fata de celelalte structuri administrative ale statului. Cu alte cuvinte, este ceva suprastatal, de neacceptat intr-o democratie.
ION PREDA, deputat PNL: 1. Articolul este discutabil; nu ma pot pronunta nici pentru, nici total impotriva. Articolul poate fi amendat, dar, in nici un caz, nu poate fi, apriori, respins. Este insa adevarat ca formularea e mai putin fericita; minoritatile sunt parte a cetatenilor Romaniei.
2. Cu amendamente, da! Dar raportul asupra acestui proiect de lege va fi trimis Camerei Deputatilor prin februarie. A fost amanat intrucat nu s-a cazut de acord, in primul rand, asupra concordantei cu recomandarile Comisiei de la Venetia. Asadar, voi vota proiectul dar numai cu amendamente legate de respectivele recomandari.
MARIAN SANIUTA, deputat PSD: 1. Eu nu sunt de acord cu legea in ansamblul ei, indiferent de articolul pe care vreti dv sa-l abordam! De exemplu, mie mi se pare ca fiind cel mai nociv, capitolul V. Deci, nu sunt de acord cu actualul proiect de Lege privind statutul minoritatilor.
2. Depinde de forma finala a proiectului; deocamdata, acesta nu a ajuns la Camera. Dar repet, nu sunt de acord cu o asemenea lege deoarece nu era necesara in aceasta perioada si nici nu era ceruta de integrarea tarii in Uniunea Europeana. In acelasi timp, se creeaza drepturi artificiale pentru minoritati – indiferent care sunt ele – chiar mai multe decat are populatia majoritara.
MARCU TUDOR, deputat PRM: 1. Statul este o chestiune mai larga; dar nu socotesc ca-i bine sa amestecam termenii constitutionali. Probabil ca propunatorii proiectului s-au gandit la marile state ale lumii – SUA, Marea Britanie etc – in care problema minoritatilor este rezolvata. Dar in proiectul de lege despre care vorbim, cred ca termenii ce privesc minoritatile au fost folositi in mod nefericit. Mai corect cred ca ar fi fost sa se spuna ca minoritatile sunt parte constitutiva a populatiei Romaniei.
2. Daca sunt acceptate modificarile propuse de noi, da! Acestea stipuleaza, de fapt, drepturile pe care le au deja minoritatile din tara noastra. Dar daca vor fi introduse articole in plus, pe care noi, PRM, nu le acceptam, categoric nu voi vota.
A consemnat LEON CHIRILA
* * *
Liderii coalitiei de guvernamant, intruniti luni seara la Palatul Victoria, nu au reusit sa cada de acord asupra legii privind statutul minoritatilor. Astfel, presedintele Partidului Democrat, Emil Boc, a declarat, la finalul intalnirii, ca toti cei patru lideri ai coalitiei de guvernamant au incercat „sa gaseasca solutii care sa faca legea compatibila cu exigentele statului constitutional roman si cu recomandarile Comisiei de la Venetia”. Potrivit lui Emil Boc, coalitia de guvernamant incearca sa gaseasca solutii prin care comunitatile locale sa beneficieze de drepturi egale indiferent in ce zona se afla. „Atata autonomie cat exista la Bucuresti sau Constanta, atata autonomie exista si in Miercurea-Ciuc, Satu Mare sau Targu Mures”, a afirmat Emil Boc. Liderul PD a reiterat ca Alianta D.A. nu accepta dreptul de veto sau avizul obligatoriu de care ar dispune preconizatele consilii ale autonomiei culturale, sustinand ideea avizului consultativ din partea Consiliului National al Minoritatilor. Emil Boc a afirmat ca avizul in cazul numirii directorilor institutiilor de cultura sau scolilor ar trebui sa apartina Consiliului National al Minoritatilor si nu preconizatelor consilii ale autonomiei culturale.
