Lenes si prieten cu paharul, portretul robot al beneficiarului Legii venitului minim

Din punctul de vedere al primarilor, majoritatea beneficiarilor venitului minim garantat pot fi caracterizati in acelasi mod: lenesi si prieteni cu paharul. Ca este asa si nu altfel, ne-au confirmat autoritatile locale din trei localitati rurale. La Bucov, de pilda, intr-un an, aplicarea legii amintite (Legea 416/2001) presupune alocarea a 3 miliarde de lei vechi. Cate n-ar putea face Primaria cu acesti bani?! Dar cum se vede, de fapt, munca in folosul comunitatii, prestata de beneficiarii acestor sume? „Cand ii chemi la munca, ii apuca vaitatul – ne-a declarat primarul din Bucov. Ba sa le dau 10.000 de lei ca n-au mancat nimic, ba sa le dau o tigara. Sunt puturosi, ce mai. Si cand sunt pusi la sapat de santuri, sunt cu ochii numai pe fier vechi. Oricum, dintre cei 143 de beneficiari ai legii, majoritatea sunt de etnie roma si e greu sa-i urnesti la treaba. Nu mai zic de cei intre 30 si 40 de ani. Sunt o povara pentru societate. Inteleg sa fie sprijiniti cei care nu pot sa munceasca si care au o situatie materiala deosebita, dar nu si cei tineri.”
In Dumbrava, situatia este aceeasi. In total, sunt 128 beneficiari ai venitului minim garantat (2 miliarde de lei/an) majoritatea fiind dintr-un singur sat – Cornu de Sus si-aproape toti sunt de etnie roma. „Bineinteles ca sunt prieteni cu paharul – ne-a confirmat viceprimarul. Cand se dau banii de la primarie, bucuria vanzatorilor. Ii asteapta in drum, cu caietul de datorii, ca sa-si incaseze banii.”
La Gherghita, primarul a recunoscut ca nu prea se vede munca in folosul comunitatii prestata de beneficiarii Legii 416 (ajutoarele pe care trebuie sa le primeasca cele 132 de familii inseamna 2,5 miliarde de lei vechi/an). Cand l-am intrebat daca atunci cand se dau banii, oamenii dau buzna in carciumi, primarul a inceput sa rada: „Si inca cum!”
N.D.