PETRICA DRAGOMIR A PLECAT SA-I REINTALNEASCA
PE PAHONTU, FLOREA SI BADEA !
Am auzit, pentru prima data, de PETRE DRAGOMIR, cu prilejul disputarii finalei de Cupa a Romaniei, din 1962, adjudecata de Petrolul Ploiesti in dauna Siderurgistului Galati. Pe-atunci, legitimat la echipa de la malul Dunarii, mijlocasul stanga cu plamani de otel i-a impresionat pe conducatorii clubului gazarilor. Dupa eforturi deosebite, ei au dat marea lovitura: PETRE DRAGOMIR a fost adus la Ploiesti ! A urmat o cariera de exceptie, incununata cu titlul national din editia 1965-1966 si victoria asupra lui Liverpool, din toamna aceluiasi an, in primul tur al Cupei Campionilor Europeni !
Dupa o cariera foarte apreciata ca fotbalist, PETRE DRAGOMIR si-a pus ghetele in cui, dar a ramas alaturi de pasiunea sa – fotbalul. Mai intai, ca antrenor priceput, printre alte echipe pregatind si marea sa dragoste, Petrolul, si – apoi – ca observator judetean si federal. Intre timp, o alta pasiune l-a acaparat cu totul: romanul istoric. PETRE DRAGOMIR a fost un prolific autor al genului, care si-a gasit recunoasterea nu numai din partea cititorilor sai, ci si din cea a specialistilor.
La mijlocul acestei saptamani, cu numai cateva zile inaintea Craciunului si a Anului Nou, PETRE DRAGOMIR a „dat ultima pasa si a scris ultimul cuvant” ! Inima sa incercata, atat in meciurile de pe gazon, cat si in zbuciumul de la marginea acestuia, pe banca tehnica, a cedat in cele din urma, indoliind „ECHIPA DE AUR” a Ploiestiului si a Prahovei, PETROLUL PLOIESTI, dar si zecile de mii de suporteri ai acesteia, din toate colturile tarii, ba chiar si din strainatate. Dar, mai ales, pe sotia si cei doi fii ai sai, de care nu s-a despartit niciodata, pana acum.
Acolo unde se va duce, PETRE DRAGOMIR ii va reintalni pe GICA PAHONTU, GICA FLOREA si SANDU BADEA, ceilalti mari disparuti din „11”-le celebru al Petrolului ’66 pe care il stiau si copiii. ADIO, NEA PETRICA !
Dragos TRESTIOREANU
