„Sunt multumit de cum am gestionat situatia; putea fi si mai rau”
declara directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor, mandru de el
Dupa un an de dezastre, cu poduri, drumuri si case culcate la pamant de viituri si pagube de sute de miliarde de lei, conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor Prahova (SGA) se declara satisfacuta de modul in care a gestionat situatia. „Sunt multumit, putea fi si mai rau decat atat. Daca nu am fi avut cele doua acumulari – Paltinu si Maneciu – care au retinut mare parte dintre debitele de apa, lucrurile ar fi capatat proportii. Sunt multumit de mine: am un merit in modul cum am efectuat manevrele la baraje. Precipitatii ca in 2005 se intampla o data la o suta de ani, iar in Prahova pagubele nu au fost atat de mari precum in alte zone ale tarii”, ne-a declarat directorul SGA Prahova, Marian Mocanu.
Raspunderea – pasata proprietarilor de drumuri si poduri
Conducerea SGA Prahova nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase. Marian Mocanu considera ca vina pentru ca apele au rupt drumuri si poduri apartine exclusiv celor care au obiectivele respective in patrimoniu si nicidecum celor care gestioneaza apele din judet. „Potrivit legii, oricine construieste drumuri si poduri pe cursurile de apa are obligatia de a le proiecta, construi si intretine pentru a nu aparea probleme. Ori eu nu am vazut in ultimii 10-15 ani pe cineva sa mai lucreze la vreun pod sau sa curete vreun sant de pe marginea drumurilor”, a afirmat interlocutorul nostru.
Oamenii sunt de vina ca digurile sunt de mamaliga
Digul de la Moara Domneasca ce trebuia sa-i apere pe oameni de viituri s-a dovedit ca nu a fost bun de nimic. Apele au inundat localitatea ca si cum stavila nici nu ar fi existat. Obiectivul este vechi de 25 de ani, iar autoritatile au gasit de cuviinta sa mai lucreze la repararea lui abia dupa primul val de inundatii, din luna mai. Si atunci, tot in zadar au fost cheltuiti banii, caci la urmatoarele ploi a cedat din nou. „Am avut, inca din 2003, un plan de suprainaltare a digului de la Moara Domneasca, insa oamenii nu ne-au lasat sa intram cu utilajele pe terenurile lor si am renuntat”, a mai afirmat interlocutorul nostru. Acesta este de parere ca cetatenii din zona sunt de vina ca digul nu a aparat localitatea de inundatii. „L-au avariat trecand cu masinile peste el – nicidecum SGA Prahova nu e raspunzatoare” ni s-a scuzat seful Apelor. Ne intrebam, atunci, cum poate rezista o asemenea constructie in calea apelor dezlantuite daca se face praf la simpla traversare a lui de catre vreun turism sau o caruta.
De 20 de ani nu s-au mai facut lucrari
In Prahova, de mai bine de doua decenii nu s-a mai facut nici o lucrare de regularizare a cursurilor vreunui rau. Iar, dupa cum am constatat anul acesta, efectele nu au intarziat sa apara. De la Bucuresti nu s-a mai dirijat spre judet nici un leu. Conducerea SGA sustine ca a cerut mereu fonduri dar in zadar. „Am facut adrese, insa nu am primit nici macar explicatii asupra faptului ca Prahovei nu i se distribuie resurse suficiente. Numai anul acesta (n.n. – abia dupa ce apele au facut prapad) am trimis la Bucuresti 12 proiecte de regularizare a albiilor care insumeaza 1000 de miliarde de lei vechi. Am primit, in schimb, numai 11 miliarde de lei” – ne-a mai declarat Marian Mocanu.
Nici pentru 2006 sperantele ca se va lucra serios in zonele inundabile, pentru a evita alte dezastre, nu sunt prea mari. Perimetrele care au fost trecute anul acesta pe sub ape (Moara Domneasca, Telega, Alunis) vor ramane expuse si in 2006.
Sa mutam satul din calea apelor…
„Politica investitiilor in acest domeniu se va modifica. Se discuta acum pe aceasta tema si ideea principala este ca e mai bine sa stramuti o comunitate care s-a asezat intr-o zona inundabila, decat sa o protejezi prin diguri sau regularizari. S-a demonstrat, in alte tari, ca e mult mai putin costisitor sa stramuti un numar de familii, decat sa investesti in lucrari de indiguire. Este si cazul satului Moara Domneasca; numai aici ar fi nevoie de regularizari de cursuri de apa in valoare de 250 de miliarde de lei”. Este si aceasta o idee, insa, in conditiile economice actuale ne e greu sa credem ca se va putea face asa ceva.
Mihai CIOBANU
