„Nici nu stiu de cate ori am fost intrebat: «Cand facem Unirea ?»”
– Tocmai v-ati intors din Basarabia, prima provincie romana care s-a unit cu Tara in 1918. Maine va fi 1 Decembrie – sarbatoarea „unirii celei mari si vesnice a romanilor”. Se mai simte romaneste dincolo de Prut, fiindca in urma cu foarte putine zile presedintele Voronin declara ca Republica Moldova nu doreste unirea cu Romania?
– Am sa spun, chiar de la inceput, ca oamenii simpli nu numai ca simt romaneste, dar simt de o mie de ori mai mult romaneste decat s-ar putea crede. Nici nu stiu de cate ori am fost intrebat „Cand facem Unirea?”. Am fost in cateva sate din raionul Hancesti, am intrat in casele oamenilor, am stat de vorba cu ei. Desi saraci, ne-au primit cu multa caldura si m-a impresionat cat de interesati sunt de tot ceea ce se intampla la noi. Vreau sa va spun ca m-a uimit aproape ingrijorarea cu care priveau miscarile greviste de la noi si temerea ca acestea pot afecta imaginea Romaniei in perspectiva integrarii europene. Am intrat in librarii si trebuie sa stiti ca am vazut rafturi intregi cu lucrari ale clasicilor literaturii romane: Eminescu, Arghezi, Sadoveanu etc. cum nu am intalnit la noi. Am discutat cu presedinta districtului Hancesti, Lidia Lupu, am participat la o importanta lansare de carte la Academia de Studii Economice din Chisinau. Mii de carti din creatia savantului Nicolae Iorga au fost trimise catre scoli si biblioteci, alegandu-se ca data simbolica ziua miselestei sale asasinari. Surprinzator poate, profesorul univ.dr. Vasile Soimaru, care s-a ocupat de aparitia lucrarii, nu este istoric,ci economist, dar asa cum a declarat „are suflet si gandeste ca un istoric”.
– Stiu ca ati dus, la randu-va, carti si ziare romanesti.
– Intr-adevar, si nici nu se poate exprima in cuvinte bucuria cu care le-au primit. Mai mult decat atat, am dus un bust al istoricului Constantin Stere care va fi amplasat la o scoala careia ii va fi atribuit numele cunoscutei personalitati care este nascuta in Basarabia. Acesta se adauga altor statui pe care le-am dus de-a lungul timpului, infatisandu-i pe Eminescu, Mihai Viteazu, Matei Basarab. De altfel, in intalnirea de la Ambasada Romaniei, cu ambasadorul Filip Teodorescu, acesta a tinut sa evidentieze consecventa cu care Fundatia Cultural-Istorica „Mihai Viteazul” a cladit aceasta punte de romanism. De altfel, unul dintre scopurile prezentei la Chisinau a fost acela de a gasi noi documente si casa in care acesta a locuit in anii ’30 si vreau sa va spun ca le-am gasit. Intentia de viitor este de a deschide acolo o casa memoriala.
– Frumoase dovezi de romanism cum spuneati, dar pe care politicienii se pare ca nu le vad, dovada declaratia presedintelui Voronin.
-Nu pot sa ma pronunt eu asupra acesteia. Eu am simtit ca in mintea si in sufletul oamenilor simpli exista, cum spuneam, puternica, dorinta unirii.
Luiza Radulescu Pintilie
