Un cimitir ruina
Stranie alcatuire a lucrurilor, la Ditesti: nici Dumnezeu nu tine cu cimitirul, nici oamenii de afaceri n-au prins cheag si nici eternii abonati la pomana statului n-au disparut. La marginea satului, tintirimul s-a extins vreme de inca vreo zece – cincisprezece ani de… moarte. Dar se pare ca n-a fost chip de chivernisire a locului, gardul din beton aratand asa cum puteti vedea in imaginea alaturata. Si, din cate ne-au spus vesnicii anonimi ai catunelor romanesti ( chiar asa, de ce s-or mai fi temand oamenii sa-si decline identitatea atunci cand au de luat o atitudine in legatura cu un aspect care le vizeaza direct viata sau comunitatea?), localnicii nu sunt dispusi sa mai dea bani pentru repararea acestuia, fiindca au pus in cutia milei mereu si mereu, iar biserica nu este gata nici acum. Si se construieste la ea de catva timp!
O afacere SF ratata
Dincolo de gardul darapanat al cimitirului, s-a ridicat o alta constructie sortita ruinei, o jumatate de sfera albastra, compozitie un pic ciudata, de science fiction, mai ales ca e deja parasita. Acolo ar fi urmat sa fie, dupa cum ne spunea primarul Costel Morarescu, o fabrica de biciclete sau arme artizanale, care insa a murit o data cu ridicarea facilitatilor pentru zonele defavorizate. Terenul si sfera apartin omului de afaceri Ovidiu Tender, care a contabilizat o datorie – impozite si taxe – la primarie, de ordinul a catorva zeci de milioane de lei.
Spre norocul romilor
Si uite asa au romii din Ditesti noroc: sa nu se lege nici o afacere langa ei, care sa le ofere posibilitatea mult dorita a unui loc de munca. Alternativa? Venitul minim garantat… Din totalul de 300 de dosare depuse la adminis-tratia din Filipestii de Padure, aproape 280 sunt din Ditesti, tot atatea familii fiind beneficiare ale Legii 416, supranumita si legea leneviei. Costel Morarescu spune, insa, ca i-a muncit pe oamenii care primesc leafa pe statul acasa, in cele 72 de ore de lucru in folosul comunitatii pe care sunt obligati sa le presteze. Pe langa venitul minim garantat, romii de pe strada Franceza mai cer ceva: carton pentru invelit casa. Si prin 1997 cereau tot carton… In fiecare an solicita tot soiul de ajutoare: de inmormantare, de urgenta, de incalzire, de nastere…
Maria BOGDAN