Nevazatorii au… privit in maruntaiele unei societati care nu-i vede
Ieri, la Hotel Prahova s-a desfasurat a VII-a Conferinta Nationala a Asociatiei Nevazatorilor din Romania. Cei peste 100 de reprezentanti ai filialelor din tara au asistat, in deschiderea Conferintei, la o slujba religioasa, dupa care s-a trecut la cele lumesti. Recte, propunerile de candidatura pentru functia de presedinte a Asociatiei Nevazatorilor din Romania (ANR). Si-au depus candidatura actualul prim-vicepresedinte, Radu Sergiu Ruba si Constantin Tomina, din Bucuresti. Procedura de votare are loc astazi, ziua de ieri fiind rezervata luarilor de cuvant. In ceea ce priveste ultimul aspect, principala problema ridicata de catre cei peste 30 de vorbitori a fost marginalizarea tot mai accentuata la care este supusa aceasta categorie sociala defavorizata de soarta. Concret, procentul de persoane incadrate, in anul de gratie 2005, in munca, din randul nevazatorilor, este de numai 1,7% ! Sau, o alta cifra care releva grija pe care guvernarea o acorda nevazatorilor: in tara sunt numai 7 licee la care se pot pregati tinerii din aceasta categorie. Fireste, a urmat intrebarea: „Ce perspective au acesti absolventi, cata vreme cele doua ministere (Educatiei si Muncii) nu s-au interesat si nici ca dau semne in privinta viitorului proaspetilor absolventi ?” Altfel spus, ceea ce se numeste „profesionalizarea nevazatorilor si incadrarea in munca” este doar un concept frumos, asternut pe hartie si… cam atat.
Participantii au mai reiterat faptul ca, in ziua de azi, cei care isi pot gasi mai lesne o slujba sunt maseurii si profesorii. Ceilalti, pot confectiona, ca pana in 1990, cutii de ambalat pantofi sau perii. Dar, atata timp cat din fostele UCECOM-uri, in numar de aproape 4.000 pana-n Revolutie, n-a mai ramas nimic, doar aproximativ 500 de nevazatori se mai indeletnicesc cu o astfel de ocupatie. Care, in opinia majoritatii, „este o meserie medievala si nu prea mai prezinta interes cutiile noastre sau periutele”.
Solutia gasita tot de participantii la Conferinta – fiindca tot ei se pare ca trebuie sa afle si raspunsurile pe care si le pun – ar fi diversificarea profesiilor intr-un domeniu accesibil lor, cum ar fi balneo – fizioterapia, reflexoterapia s.a.m.d., meserii in care s-ar putea descurca onorabil. Ideea construirii unei case a nevazatorilor a fost ridicata chiar de vicepresedintele Asociatiei Nevazatorilor Prahova, dar nu si-a gasit raspunsul pe masura, cata vreme (inca) presedintele ANR, Teodor Lepadatu, s-a aratat sceptic in privinta gasirii de locatari. Glumind amar, a spus-o raspicat: „Atata timp cat primesc un ajutor social, cei mai multi dintre nevazatori sunt tinuti acasa, cu grija, fiindca ei reprezinta o sursa de venit pentru familii”.
La conferinta desfasurata ieri, nici primarul urbei si nici prefectul judetului n-au putut veni, fiind ocupati cu treburile cetatii si, respectiv, ale Prahovei. Le-au transmis, in schimb saIutari participantilor, ca sunt alaturi de ei prin Doina Capuz si, respectiv, Mihai Condrescu. E si asta un semn ca edilii au cunostinta de faptul ca in Prahova sunt vreo 2.300 de nevazatori, dintre care, in municipiu, 700.
T. FLORIN
