Stopul cardio-respirator poate avea doua tipuri de cauze:
Accidente acute, ce pot fi produse de:
– cauze cardiace – infarct miocardic acut, insuficienta cardiaca, tulburari severe de ritm cardiac ( fibrilatia ventriculara, tahicardia ventriculara, asistolia etc.)
– cauze extracardiace – asfixie prin obstructia cailor aeriene (corp strain intrabronsic, hemoragii masive din caile respiratorii, bronhopneumonii severe), embolia pulmonara etc
– cerebrale – accidente vasculare cerebrale, contuzii cerebrale grave, encefalite,
– hemodinamice – hemoragii masive (leziuni ale unor vase de sange importante, anevrism etc)
– toxice – intoxicatii medicamentoase sau cu alte substante toxice.
Stari terminale ale unor boli cu evolutie cronica:
– insuficienta pulmonara cronica,
– insuficienta cardiaca congestiva decompensata,
– boli canceroase in stadiu terminal,
– ciroza hepatica decompensata.
Semnele care prevestesc aparitia unui stop cardiac sunt:
– scaderea progresiva a tensiunii arteriale,
– dificultati de respiratie,
– coloratia vanata (cianotica) a buzelor, varfului degetelor, lobului urechii,
– privire fixa, orientata in sus,
– batai neregulate ale inimii.
Semnele caracteristice stopului cardio- respirator deja instalat – situatie in care bolnavului trebuie sa i se acorde primul ajutor urgent – sunt:
– pierderea constientei,
– absenta pulsului la arterele mari (carotida, femurala) si a zgomotelor cardiace,
– tensiunea arteriala nemasurabila,
– paloare urmata brusc de cianoza,
– cresterea diametrului pupilelor,
– scaderea tonusului muscular,
– lipsa interventiei de urgenta in astfel de cazuri (in primele 5+10 minute), prin resuscitare, duce la decesul bolnavului.
