In vreme ce echipa pe care o antreneaza „nu joaca nimic, iar la meci vin 300 de spectatori” (opinie transmisa prin e-mail de catre unul care se incumeta, inca, sa mai calce pe arena Ilie Oana), Valeriu Rachita isi permite sa-si lepede costumul elegant si sa „imbrace uniforma de bodyguard”. Iar apoi – vezi materialul din numarul de ieri al ziarului Prahova – sa urce in tribuna a II-a, pentru a se razboi cu un spectator mai slobod la gura ! Consternati de cele petrecute pe un stadion pe al carui gazon au evoluat tripli campioni ai tarii si dubli castigatori – printre care, culmea, insusi protagonistul acestor randuri – ai Cupei Romaniei, ne-am dus cu gandul la un eventual episod similar, care sa aiba in prim-plan un tehnician al Petrolului. Chiar daca pe banca galben-albastrilor au stat antrenori cu un temperament vulcanic, Marin Barbu, zis si „Magiun”, fiind cel mai sugestiv exemplu in acest sens, nici unul dintre ei nu si-a permis sa urce in tribuna si sa se ia la pumni si injuraturi cu spectatorii !
Ne temem, astfel, ca Vivi Rachita – retras de curand de pe teren – n-a reusit, inca, sa dea mentalitatea de jucator, cu nervi, pe tactul specific unui tehnician cu adevarat profesionist. Fotografiile cu care am ilustrat atat articolul de ieri, cat si pe cel de azi, vin sa confirme – aidoma marturiilor celor prezenti la ilariantul incident petrecut, sambata, la finele partidei dintre Petrolul si Dunarea Giurgiu – ca Rachita a scapat haturile si s-a dat rusinos in stamba. Culmea, tocmai dupa un meci castigat la scor, de catre echipa sa !
Si mai neplacut este faptul ca, la altercatie, in rol – zice-se – de impaciuitori, au participat si elevi ai colericului antrenor, si colegi ai acestuia din urma, fie de pe banca tehnica, fie din birouri ! Sa ne fie cu iertare, asemenea imagini nu le-am fi putut vedea cu ani in urma, pe vremea cand Petrolul nu era o caricatura jalnica, ca acum, situatie de care – e adevarat – Rachita nu este singurul vinovat. Ciudat, unul dintre sefii cei mari ai lui Vivi si-a declinat, public, competenta intr-un asemenea caz, marturisind ca nu-i intereseaza evenimentele petrecute dupa terminarea unui meci ! Ca si cum antrenorul Petrolului ar fi putut bate vreun spectator, dar gestul nu l-ar incrimina deloc in fata onor conducerii la varf a clubului !
Doamne, ce vremuri am ajuns sa traim ! Vai tie, echipa a Petrolului ! Insa, fiind vorba mai mult despre un surogat, originalul – vezi in aceasta pagina – „lafaindu-se” pe locul al III-lea al ierarhiei… Diviziei D, n-ar trebui sa ne mire toate aceste mizerii. Poate doar sa ne intristeze si sa ne faca sa ne intrebam retoric: „Ce ati fost si ce-ati ajuns ?”
Dragos TRESTIOREANU
