• Voievodate si regiuni pedeliste versus 14 -16 entitati administrative udemeriste
De cateva zile, in cadrul Coalitiei aflate la guvernare, o noua tema a ajuns sa fie considerata drept o prioritate: reorganizarea administrativa. Subiectul, insa, nu este nou, acesta fiind adus in actualitate deseori in declaratiile sustinute de catre seful statului. Liderii partidelor aflate la guvernare au anuntat care sunt optiunile lor pentru noua organizare a Romaniei, dar, parerile sunt impartite, PDL si UDMR avand propriile proiecte. Cert este ca, deja, “marea unire” a judetelor asa cum a fost anuntata, deja, incinge spiritele chiar in interiorul coalitiei iritand, insa, si pe cei din opozitie. Unii dintre “baronii locali portocalii” se tem, pe de o parte, ca vor ramane fara functii, dar mai ales fara putere, de la anul, daca proiectul Guvernului va intra in vigoare inainte de alegerile locale din 2012, in timp ce reprezentantii USL cred ca pedelistii vor sa redeseneze harta tarii in functie de fiefurile de partid.
Dupa o intalnire restransa, desfasurata la sfarsitul saptamanii trecute (de fapt, duminica seara), cu presedintele Traian Basescu, premierul Emil Boc a lansat in atentia publica necesitatea reorganizarii administrative. Precipitarea pe acest subiect ar avea si o explicatie: se pare ca acesta a primit sarcina, de la Cotroceni, ca in cel mult o luna sa fie finalizat proiectul de lege care va schimba, in mod radical, structura administrativa a tarii. Declarativ, se pare ca miza o reprezinta cele 10 miliarde de euro de care Romania ar urma sa beneficieze in baza Programului de Dezvoltare al Comisiei Europene, intre anii 2013-2014, acesti bani reprezentand plata viitoarelor lucrari de infrastructura, a retelelor de canalizare, drumuri etc. Dar, ca acesti bani sa ajunga in Romania, exista si o conditie impusa de la Bruxelles: trasarea unor regiuni cu statut juridic. Disparitia judetelor, insa, ar insemna, automat, si disparitia actualelor consilii judetene, in timp ce reprezentantele Guvernului in teritoriu – prefecturile – ar urma sa fie transferate la nivelul noilor structuri administrative care se vor forma, ceea ce va insemna sute de posturi din administratie pierdute, dar si diminuarea influentei actualilor sefi ai administratiilor judetene. In editia de astazi a publicatiei noastre va prezentam variantele luate in calcul de cele doua partide aflate la guvernare.
• Modelele „portocalii”
In interiorul PDL sunt discutate doua variante. Prima vizeaza adoptarea modelului polonez – de voievodate, structuri gigant care ar urma sa inglobeze cate 3-4 milioane de locuitori, autoritatea acestora urmand sa fie exercitata direct asupra comunelor, a oraselor si a municipiilor. Cea de-a doua varianta ar presupune pastrarea judetelor actuale in cadrul noilor regiuni- conduse de prefecturi – astfel incat deciziile sa fie luate la un nivel mai inalt, existand totodata o zona tampon de transfer al autoritatii.
Dupa cate a lasat sa se inteleaga, premierul ar inclina catre cea de-a doua varianta. Opt judete – in loc de 41 de judete plus Municipiul Bucuresti, asa cum este acum – conduse de prefecturi, ar urma sa fie, se pare, propunerea pe care o vor face pedelistii in discutiile pe care le vor avea cu partenerii de guvernare. Cele opt judete ar urma sa fie creionate pe structura actualei impartiri a Romaniei pe euroregiuni, tot opt la numar. Cele opt noi judete ar urma sa fie conduse de noi prefecturi, actualele Institutii ale Prefectului urmand sa fie desfiintate.
Cele opt euroregiuni din Romania sunt: Regiunea de Dezvoltare Nord–Est, care cuprinde urmatoarele judete: Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacau, Vaslui. Nord-Estul insumeaza 3.836.875 de locuitori si o suprafata de 30.949 km². Regiunea de Dezvoltare Vest a Romaniei cuprinde provincia istorica Banat si zone adiacente acesteia, are o suprafata de 32.034 km² reprezentand 13,44 % din teritoriul Romaniei si are in componenta judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde Crisana si zonele adiacente acesteia, avand o suprafata de 34.159 km², reprezentand 14,3% din teritoriul Romaniei, in aceasta regiune fiind cuprinse judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj. Regiunea Centru este formata din judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna, Brasov (populatie: 2.638.809 locuitori, suprafata: 34.100 km²). Regiunea Sud-Est este formata din judetele Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Buzau, Constanta (populatie: 2.932.124 de locuitori, suprafata 35.770 km²). Regiunea Sud Muntenia este formata din judetele Prahova, Dambovita, Arges, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman (populatie: 3.458.759 de locuitori, suprafata: 34.450 km². Regiunea Bucuresti-Ilfov: populatie: 2.198.285 de locuitori, suprafata: 1.821 km². Regiunea Sud Vest Oltenia este formata din judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt, Dolj (populatie: 2.394.895 de locuitori, suprafata: 31.211 km²).
• Varianta UDMR tinteste refacerea regiunii autonome maghiare
Marul discordiei, insa, in discutiile din Coalitie, il reprezinta soarta judetelor Mures, Harghita si Covasna, in conditiile in care UDMR doreste ca aceste trei judete sa reprezinte o singura regiune. Initiativa de impartire a tarii in 16 regiuni, care apartine grupului UDMR, aprobata de Senat prin adoptare tacita, se afla de cateva luni in dezbatarea deputatilor. Potrivit acestui proiect, Transilvania ar include, in total, sase regiuni: Arad- Caras Severin – Timisoara; Bihor-Salaj-Satu Mare; Hunedoara- Alba; Sibiu-Brasov; Maramures- Cluj- Bistrita Nasaud si Harghita- Covasna-Mures. Moldova ar urma sa fie structurata in trei regiuni: Suceava-Botosani; Iasi-Neamt-Bacau – Vaslui; Braila- Galati-Vrancea-Buzau. Sudul tarii ar urma sa aiba sapte regiuni: Dolj-Mehedinti- Olt; Gorj-Vilcea; Arges-Dambovita-Prahova; Giurgiu-Teleorman; Calarasi-Ialomita; Constanta-Tulcea si Bucuresti. Concidenta, insa! Prin varianta propusa, UDMR solicita revenirea, cu exceptia sud-estului tarii, la impartirea administrativa a Romaniei asa cum era in anul 1953, deci, inclusiv refacerea regiunii autonome maghiare! Conform hartilor de la acea vreme, Romania era impartita in urmatoarele regiuni: Baia –Mare, Suceava, Oradea, Cluj, Regiunea Autonoma Maghiara, Bacau, Iasi, Arad, Hunedoara, Stalin, Barlad, Timisoara, Craiova, Pitesti, Ploiesti, Galati, Bucuresti, Constanta.
Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ca reprezentantii partidului pe care il reprezinta nu au discutat cu pedelistii despre reorganizarea administrativa a Romaniei, apreciind, insa, ca este nevoie de 14-16 entitati administrative. Acesta a mai declarat ca “UDMR a depus, anul trecut, un proiect privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare si, pe acest proiect noi putem discuta. Noi oricum am plecat de la constatarea ca varianta pentru opt regiuni nu este coerenta, si ca am avea nevoie de 14-16 regiuni, dar trebuie o dezbatare profunda. Cele opt regiuni sunt prea mari, sunt incoerent facute. Cand au fost infiintate acestea, nimeni nu a tinut cont de aspecte economice, sociale si de traditii”.
Date fiind aceste declaratii, ramane de vazut in ce masura PDL si UDMR vor cadea la pace in privinta redesenarii Romaniei, fie pe voievodate, regiuni sau unitati administrative. A aparut, insa, si informatia conform careia premierul ar dori sa-si duca la indeplinire sarcina primita de la Cotroceni, de reorganizare administrativa a Romaniei, pe calea asumarii raspunderii. Ca va fi asa, intr-un fel a consimtit si presedintele tarii care, acum doua zile, a facut urmatoarea declaratie: “Credem ca, in acest an, vom fi capabili sa avem o reorganizare administrativa pentru a diminua numarul autoritatilor locale, pentru a diminua birocratia si pentru a creste autonomia oraselor, a satelor, si de a lasa comunitatile sa actioneze in acord cu deciziile lor proprii, decat sa aiba o decizie centralizata”.
Nicoleta DUMITRESCU
