Corespondenţă de la Bruxelles – Dan Luca
În această intervenţie mi‑am propus să abordez un subiect care a revenit pe agenda dezbaterilor în ultima perioadă, şi anume aderarea României la eurozonă. De această dată, întrebarea nu mai este „Dacă”, ci „Când” va adopta România moneda unică europeană. Trebuie să recunoaştem că în ceea ce îi priveşte pe români, aceştia sunt obişnuiţi cu euro, deşi sunt încă voci în Uniunea Europeană care consideră că România nu are ce căuta în Uniune.
Excluzând Danemarca şi Marea Britanie, care au recurs la „clauza de exceptare” de la adoptarea monedei unice, celelalte 8 state din afara Eurozonei, implicit România, s-au angajat să adopte moneda unică atunci când criteriile de convergenţă stabilite de Tratatul de la Maastricht se vor dovedi a fi îndeplinite. Sunt state, printre care şi Bulgaria, despre care se poate spune că le‑au îndeplinit deja, însă totuşi nu se grăbesc să transforme euro în monedă oficială.
România, ca membră din 2007 îşi propunea iniţial săadopte euro în 2015, o ţintă nerealizabilă însă. Ne-am obişnuit să facem mereu comparaţii. Iată, de exemplu, Letonia, cea mai proaspăt intrată, a aderat la zona euro după 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2014, devenind al 18-lea stat unde salariile se primesc în euro. Polonia, o ţară a cărei economie a avut un trend ascendent în ciuda crizei, amână adoptarea monedei unice, argumentând că „vom fi pregătiţi să aderăm la euro atunci când o să aveţi problemele rezolvate şi când vom putea să spunem poporului nostru: acum putem adera fără riscuri”. În vara anului trecut, Guvernul polonez aprecia că zece ani reprezintă o perioadă realistă pentru adoptarea euro. Premierul ungar Viktor Orban spunea că ţara nu ar trebui să treacă la moneda unică europeană până când Produsul Intern Brut per capita nu ajunge la cel puţin 90% din media zonei euro, în timp ce Bulgaria a asigurat că nu caută cu orice preţ să adopte euro, deşi îşi are moneda naţională ancorată de moneda unică.
Legat de România, guvernatorul Băncii Naţionale a reamintit recent că, pentru noi, 2018-2019 este o ţintă reală pentru aderarea la euro, însă consideră că este necesar ca întreaga ţara să fie bine pregătită, subliniind, de asemenea, importanţa consensului politic. Aderarea în anul 2019 ar avea şi un avantaj psihologic, cu România la cârma Uniunii Europene.
Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxellesul european şi dilemele comunicării. Îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997 şi este preşedintele ˝Casei Europei˝ Bruxelles.
