Corespondenţă de la Bruxelles – Dan LUCA
Mi-am propus ca în materialul de azi să explic cum putem să ne remarcăm prin simboluri româneşti, şi să facem din ele branduri turistice, şi nu mă refer aici doar la legenda lui Dracula, fabricată şi mediatizată mai mult de alţii decât de noi.
De exemplu, Festivalul „George Enescu”, pe lângă faptul că este un eveniment cultural internaţional major organizat în România, este şi un puternic brand cultural al României, un real magnet pentru turiştii străini. Pe de altă parte, istoria poate fi valorificată ca brand prezent şi poate constitui un adevărat potenţial de viitor, nu numai în bussines, ci şi în campanii de ţară ca şi completare şi susţinere a autenticităţii brandului naţional. Am văzut că se practică des asocierea cu numele Casei Regale a României, ceea ce conferă în prezent multor companii furnizoare de bunuri şi servicii prestigiu şi rezonanţă. Turismul educaţional este practicat în ţări precum Spania, Italia, China şi ţările fostei Uniuni Sovietice. De altfel, Spania şi Italia beneficiază de un program guvernamental de susţinere şi finanţare a acestor programe, pentru a încuraja învăţarea în limba engleză. O altă idee ar putea fi turismul medical, care se pretează bine în câteva dintre oraşele mari ale României.
În Uniunea Europeană, Camerele de Comerţ şi Industrie pun la punct parteneriate cu entităţile din sectorul turistic, pentru a putea propune cele mai bune oferte. Majoritatea tour-operatorilor includ site-urile industriale în cadrul circuitelor turistice ale turismului cultural şi rural, dar am auzit că, recent, au apărut şi agenţii specializate în turism industrial.
Franţa este un exemplu de urmat în domeniul turismului industrial, dezvoltat cu succes în ultimul deceniu. În circuitele propuse se pot vizita uzinele Electricité de France, Airbus, sau de pildă, Citröen. La fel, la Munchen turiştii pot vizita BMW Welt, una dintre atracţiile oraşului, alături de BMW Museum.
Merită felicitări autorităţile judeţene pentru dorinţa de a pune în valoare cel mai important simbol al Prahovei – “aurul negru”, Muzeul Petrolului din Ploieşti fiind singurul muzeu de acest gen din România, înfiinţarea sa contribuind la recunoaşterea statutului oraşului în cadrul industriei petroliere în România, dar care bine gestionat poate să devină o atracţie şi pentru turiştii străini.
Pe lângă industrie şi reindustrializare, să nu uităm însă de infrastructură. Câţiva ani la rând, am făcut parte din juriul pentru stabilirea câştigătorului “IRU City Trophy Award”, un premiu care se acordă oraşului, nu neapărat european, care are o politică activă în promovarea turismului cu autocare. Juriul internaţional analizează infrastructura oraşelor candidate, informaţiile stradale, numărul de turişti, beneficiile pentru comunităţile locale şi opiniile turiştilor despre modul de operare în respectiva zonă. Un şofer de autocar, dacă trebuie să-şi aducă turiştii într-un oraş X, nu are nevoie de “surprize”, ci de drumuri bune, indicatoare în limba engleză, de parcări spaţioase, cu facilităţi şi plasate în apropierea obiectivelor turistice ale oraşului. Nici nu vreau să intru în chestiuni complexe, precum reperare pe GPS a parcărilor, parcări gratuite, că prea intrăm în “sectorial” şi noi vrem o abordare mereu politică.
* * *
Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxellesul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.
