N.Dumitrescu
Cu cinci parcuri în administrare publică şi tot atâtea în administrare privată, Prahova este, în momentul de faţă, judeţul cu cele mai multe parcuri industriale din România, ocupând prima poziţie în acest clasament. Informaţia a fost făcută publică, ieri, de către Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, în prima conferinţă de presă organizată pe 2016 cu referire la poziţia pe care o ocupă judeţul în economia românească, pe baza indicatorilor economici înregistraţi anul trecut. S-a precizat, astfel, că în Ploieşti există cel mai mare parc industrial din ţară, iar la Ariceştii Rahtivani – cel mai mare parc industrial şi logistic din Europa Centrală şi de Sud-Est.
„Parcurile industriale reprezintă unul dintre punctele forte în activitatea economică din judeţul nostru. Practic, Prahova este judeţul cu cele mai multe parcuri industriale din România. În toate aceste parcuri îşi desfăşoară activitatea peste 200 de firme, în care sunt concentraţi aproximativ 12% dintre angajaţii societăţilor comerciale existente la nivelul judeţului”, a declarat, ieri, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, Aurelian Gogulescu, în cadrul unei conferinţe de presă, avându-le alături pe Maria Ciobanu şi Alexandra Petre – director general, respectiv director promovare, comunicare în cadrul Consiliului director al instituţiei. Concret, la nivelul judeţului sunt cinci parcuri industriale în administrare publică: Ploieşti Industrial Parc – cu cele patru secţii din Ploieşti, Urlaţi, Mizil şi Ciorani, fiind cel mai important parc industrial din România (unde activează 62 de firme), Plopeni Industrial Parc (25 de firme), Brazi Industrial Parc (21 de firme), Bărcăneşti Industrial Parc (unde administrator este Consiliul Judeţean Prahova), Prahova Industrial Parc (42 de firme, administrator fiind Consiliul Local Vălenii de Munte) – prima investiţie de acest gen din România; şi alte cinci parcuri cu administrare privată: Allianso Business Park, amenajat la Ariceştii Rahtivani (41 de firme, capital belgian) – considerat cel mai mare parc industrial şi logistic din Europa Centrală şi de Sud-Est, Dibo (capital belgian, 27 de firme), WDP (capital belgian, o firmă), Primus (capital mixt), Meteor (capital chinez, trei firme). Având în vedere că principalul subiect al conferinţei de presă l-a constituit poziţionarea judeţului Prahova în economia românească, pe baza indicatorilor economici din 2015, preşedintele CCI Prahova a ţinut să declare şi că, din păcate, anul trecut, investiţiile din judeţ n-au fost atât de spectaculoase în comparaţie cu anii precedenţi, mai exact faţă de 2008, anul când a fost înregistrată ultima creştere economică importantă, una dintre cauze fiind şi preţul redus al petrolului. „Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2015, în Prahova, Produsul Intern Brut a fost de 5,504 miliarde de euro (3,51% din PIB-ul României), în condiţiile în care în 2008 a fost de 5,425 miliarde de euro. Astfel, în clasamentul judeţelor la nivel naţional în funcţie de PIB, Prahova se află pe locul cinci. Din păcate, dat fiind numărul mare al populaţiei, valoarea PIB/pe cap de locuitor este sub cea a câtorva judeţe cu o economie mai slabă decât a Prahovei, judeţul nostru situându-se pe locul al 12-lea. Însă, Comisia Naţională de Prognoză estimează faptul că, în 2016, economia României va creşte cu 4,1%. Liderii avansului economic vor fi judeţe precum Braşov, Sibiu, Olt şi Prahova, despre care se preconizează faptul că vor avea cea mai mare creştere la nivel naţional, de 4,5%”, a mai anunţat Aurelian Gogulescu. S-a mai menţionat faptul că, în comparaţie cu anul 2014, exporturile prahovene au scăzut cu 1,6%, la acest capitol ocupând locul nouă pe ţară.
În ceea ce priveşete numărul de salariaţi, conform datelor existente la nivelul lunii noiembrie 2015, în judeţ erau 172.831 de persoane active ( în anul 2008 erau 194.521 de salariaţi), rata şomajului fiind de 4,3%. La capitolul salariu mediu brut, în luna noiembrie 2015 acesta a fost de 2.425 de lei, în acest context Prahova situându-se pe locul 10 pe ţară, după Bucureşti-Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu, Braşov, Constanţa, Gorj, Argeş şi Iaşi.
