Sistemul educational finlandez este considerat cel mai performant din Europa, dupa ce s-a constatat ca elevii din aceasta tara obtin, de mai multi ani, cele mai bune rezultate la testele PISA – teste internationale prin care sunt evaluate cunostintele de baza ale tinerilor si modul in care gandesc. Cum s-a ajuns la aceste performante si cum sunt motivati elevii finlandezi sa invete am aflat de la doua profesoare din Prahova care au avut ocazia sa viziteze unitatile de invatamant din tara celor 1000 de lacuri.
Tinerii isi aleg parcursul educational si profesorii cu care studiaza
In anul 2010, Elena Scorteanu – profesoara de matematica, si Tonia Bucurica- profesoara de geografie, de la Scoala Marginenii de Jos, au participat alaturi de alti 18 profesori romani, la o vizita de studiu in Finlanda, regiunea Turku, in perioada 5 – 12 septembrie, fiind selectate in urma participarii la cursurile ,,Scolii de vara- Sinaia 2010″, din cadrul programului ,,Educatia merita” initiat de Fundatia „Dinu Patriciu”. Dascalii au vizitat Scoala primara Kurittula si gimnaziul Hemminki din localitatea Masku, Scoala Internationala pentru formarea profesorilor din cadrul Universitatii Turku, Scoala profesionala Turku, Scoala pentru educatie speciala Luolavuori – unitatea Hepokulta si unitatea Samppalinna din orasul Turku. „Am fost impresionate de modestia locuitorilor, responsabilitatea lucrului bine facut, atentia acordata de autoritati tuturor categoriilor sociale, rezolvarea problemelor in timpul cel mai scurt cu solutii simple, posibilitatea formarii profesionale in sistem gratuit, indiferent de varsta si de studiile efectuate anterior”, ne-a marturisit Elena Scorteanu, amintindu-si primele impresii formate in vizita de acum doi ani.
Sistemul educational din Finlanda este rezultat al unei reforme in acest domeniu realizate in anii ‘60 si beneficiaza, in primul rand, de profesori bine pregatiti si motivati sa munceasca. Selectia dascalilor este una foarte riguroasa, iar odata angajati de scoli, efortul lor este rasplatit : primesc salarii foarte bune si au posibilitatea de a castiga in plus pana la 15%, anual, prin proiectele propuse si derulate. Statul le mai ofera posibilitatea de a efectua concediul de odihna atunci cand au nevoie – chiar si in perioada cursurilor. Activitatea lor este preluata, in aceste cazuri, de profesori suplinitori pe care scoala ii are in baza de date, iar acestia au posibilitatea sa primeasca referinte ce le pot asigura, in timp, titularizarea.
Stabilitatea este un alt cuvant-cheie ce caracterizeaza scoala finlandeza – adica exact ceea ce elevilor si profesorilor din Romania le-a lipsit, in ultimii ani – in conditiile in care fiecare ministru a aplicat propria sa viziune asupra reformei. In Finlanda, planificarile scolare nu se modifica, de-a lungul anilor, de asemenea nu se schimba disciplinele si modalitatile de evaluare la finalul ciclurilor de invatamant. Toate scolile din aceasta tara ofera in mod real sanse egale tuturor elevilor: nu exista o ierarhizare a unitatilor de invatamant, in liceu elevul isi alege singur parcursul educational si profesorul cu care vrea sa faca modulul respectiv, este incurajat sa se autodepaseasca si nu sa concureze cu ceilalti colegi, existand confidentialitatea rezultatelor evaluarilor curente, am mai aflat de la profesoarele Elena Scorteanu si Tonia Bucurica.
Practica – mai importanta decat teoria
Inca de la varste fragede, finlandezii sunt invatati ca doar fiind bine pregatiti pot obtine locul de munca pe care si-l doresc. Copiii si tinerii sunt incurajati sa progreseze si nu exista diferente privind dotarea scolilor – acestea fiind foarte moderne (bugetul alocat de stat domeniului educatiei este foarte generos). Si mai important este faptul ca profesorii nu pun accentul pe partea teoretica, in predare dominand partea aplicativa atat in scolile vocationale, cat si in celelalte scoli. “In unitatile de invatamant din Finlanda nu exista diriginti, dar nici ore de dirigentie, in schimb in cadrul scolilor exista consilieri scolari permanent la dispozitia elevilor si a parintilor. Activitatile extracurriculare se desfasoara numai in saptamanile destinate acestora, fiind finantate de stat, iar tot ceea ce este necesar in actul educational este gratuit, de la rechizite pana la cele mai performante materiale”, ne-a precizat Elena Scorteanu. De asemenea, sistemul educational remedial – care inlatura dificultatile intampinate de elevi la anumite discipline – este realizat in timp util, permanent, fara a fi afectata intreaga clasa. „Efectul faptului ca aceasta tara are un sistem educativ performant il reprezinta aspectul ca tinerii sunt orientati sa isi valorifice aptitudinile si sa se puna in valoare, in timpul cel mai scurt”, ne-a mai precizat interlocutoarea noastra. Profesoarele din Marginenii de Jos incearca sa si aplice ceea ce au aflat in cadrul schimbului de experienta, punand mult accent pe partea aplicativa a cursurilor. Totodata, in fata salilor de clasa au afisate orarele si numele fiecarui profesor, asa cum exista in toate scolile din Finlanda.
Ana-Maria MAXIM
