Violeta Stoica
* Cauzele: hoții și corpul podului, care alunecă la vale
Jaful la drumul mare nu este doar o figură de stil pe traseul autostrăzii București-Ploiești, cel puțin pe tronsonul care străbate zona localității Dumbrava. Până în podul de peste râul Teleajen, există două pasaje care trec peste autostradă. Două pasaje care pun atât problema furturilor și a lipsei unei paze eficiente a acestui sector din A3, dar și o altă problemă, mai nouă: unul dintre cele două poduri – care ar trebui să fie folosite de către localnici pentru a trece dintr-o parte în cealaltă a autostrăzii – a cam început să o pornească la vale, deși zona comunei Dumbrava nu este cunoscută pentru alunecări de teren.
Reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) ar trebui să ia la puricat toate aceste pasaje construite peste tronsonul Moara Vlăsiei-Ploiești al A3, pentru a vedea la fața locului cum mai arată structurile pentru care – una peste alta – statul român a cheltuit circa un sfert de miliard de euro fără TVA!
Nimeni nu ar putea crede – dacă nu ar vedea cu ochii lui, la fața locului – că un pasaj care supratraversează autostrada A3, pe sectorul București-Ploiești, a început să dispară, încetul cu încetul, la numai trei ani de la inaugurarea drumului de viteză care leagă Capitala de Ploiești. Imaginile alăturate nu sunt din vreo zonă de deal a județului Prahova, ci sunt din zona împădurită de pe raza comunei Dumbrava (satul Zănoaga), localitate de șes pe teritoriul căreia trece și autostrada A3.
Două pasaje supratraversează A3, la Dumbrava – unul care trece spre satul Sicrita, iar celălalt – care ar trebui să facă legătura între satul Zănoaga și terenurile agricole ale localnicilor. Ei bine, cel de-al doilea (despre care scriam chiar și înainte de inaugurarea autostrăzii că duce spre “nicăieri”) nu numai că a ajuns raiul hoților de fier, ci a început să o ia la vale, din cauza unei alunecări care surpă corpul drumului.
Pe o lungime de câteva zeci de metri, cu o adâncime de aproximativ 40 de centimetri, pasajul a alunecat pe o parte, orice vehicul mai greu care l-ar traversa putând fi pus în mare pericol. Crăpătura din asfalt a ajuns la nivelul corpului drumului, acel dâmb care a fost creat de constructori tocmai pentru a realiza podul peste A3. În afara acestei probleme, chiar în apropierea zonei în care pasajul trece peste autostradă, acesta are o denivelare de circa 10 centimetri, care nu prevestește nimic bun.
Ca să nu mai vorbim despre hoții care au dat iama în structurile metalice ale acestui pod peste autostradă: nu numai mâna curentă (n.n. – balustrada) a dispărut, ci și bucăți întregi din panourile aflate de-o parte și de cealaltă a trotuarului aferent pasajului. Un lucru este cert: hoții sunt specialiști, pentru că vin la fața locului dotați cu aparate de tăiat, posibil cu un grup autogen, pentru că urmele lăsate pe balustradele metalice sunt specifice acestui tip de echipament.
Întrebarea care se pune este cum privește Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România ceea ce se petrece pe acest sector al autostrăzii București-Ploiești. Firma de pază care are încheiat contractul cu CNADNR pentru asigurarea serviciilor specifice își mai primește banii, în condițiile în care furturile sunt atât de dese și hoții au ajuns să jefuiască nestingheriți totul în cale? Plus că desprinderea unui gard tăiat de prădătorii pasajului ar putea provoca un dezastru în traficul de dedesubt, al autostrăzii A3.
Am solicitat un punct de vedere din partea reprezentanților CNADNR – cărora le-am transmis și fotografii de la locul jafului provocat de hoți și de la alunecarea de teren – însă, până la ora închiderii ediției, nu am primit niciun răspuns referitor la cele semnalate.
