Sedintele Consiliului Local Campina se prelungesc excesiv de mult, din cauza dezbaterilor interminabile purtate pe marginea multor proiecte de hotarare. Presa deja s-a obisnuit cu acest fenomen, pe care jurnalistii il pun ori pe seama dorintei arzatoare a alesilor locali de a se vedea cat mai mult la televizor, ori pe faptul ca, inaintea sedintelor consilierilor municipali, reprezentantii partidelor de la putere si din opozitie nu se intalnesc indeajuns pentru a-si clarifica si armoniza punctele de vedere asupra proiectelor de pe ordinea de zi. De aceea, rapiditatea cu care a fost votat bugetul Campinei pe acest an, in recenta sedinta extraordinara, a socat in buna masura. In 20 de minute, proiectul bugetului a fost prezentat si aprobat cu unanimitate de voturi, spre deosebire de anii trecuti, cand dezbaterile se prelungeau nepermis, iar opozitia se mai abtinea sau chiar se mai impotrivea aprobarii. Niciun consilier nu a adus vreun amendament, numai unul dintre ei (Florin Fratila), l-a incercat cu o intrebare pe primarul Horia Tiseanu, initiatorul proiectului de buget, in legatura cu necesitatea unui studiu de oportunitate. Seful executivului local a subliniat ca este absolut necesara cresterea numarului de angajati din economia orasului, pentru a se mari valoarea impozitelor pe salarii si, implicit, cota de aproape 42% din ele ce revine bugetului campinean. Ideea nu este noua, ea a fost exprimata, zilele trecute, si de directorul Directiei Economice din Primarie, ceea ce ne face sa credem, din ce in ce mai mult, ca bugetul Campinei a fost construit pe valori optimiste si nu foarte sigure ale veniturilor ce urmeaza a fi colectate. Bugetul Campinei, la prima sa prezentare pentru acest an, este de aproape 86 milioane de lei, la care se adauga un credit de 6 milioane de lei aprobat in februarie 2012 de Consiliul Local. Aproape o treime din buget (circa 26 milioane de lei) reprezinta sumele primite de municipalitate pentru finantarea invatamantului preuniversitar. Cele 85,89 milioane de lei prognozate ca venituri ar trebui alimentate din urmatoarele surse: venituri proprii – circa 47 milioane de lei, sume defalcate din TVA – 22,6 milioane de lei si fonduri europene – 16,2 milioane de lei. Aproape jumatate din veniturile proprii (22,5 milioane de lei) reprezinta cota din impozitul pe venit (salarii). La aceasta suma se adauga 11,5 milioane lei – taxe si impozite pe terenuri si cladiri, impreuna cu 2,52 milioane lei – impozite pe mijloacele de transport, si 950.000 de lei – venituri din inchirieri si concesiuni. De la Consiliul Judetean, din sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, Campina a primit 300.000 de lei. Horia Tiseanu a propus trei amendamente la proiectul de buget, toate trei fiind aprobate rapid de toti consilierii. Primul amendament prevede directionarea celor 300.000 de lei primiti de la Consiliul Judetean catre manifestarile sportive. Mai exact, se doreste ca acesti bani sa fie folositi pentru finantarea viitorului club sportiv al orasului, denumit Asociatia “Club Sportiv Municipal” Campina, entitate pe care actuala majoritate din legislativul campinean este pe cale sa o formeze prin asocierea dintre clubul de fotbal CSM Campina, Clubul de motocros Lido si Consiliul Local. Al doilea amendament precizeaza ca banii primiti din cotele defalcate din TVA nu sunt 22,6 milioane de lei, asa cum se mentiona in proiectul initial de buget, ci 22,051 milioane de lei, corectia fiind facuta de o recenta adresa primita de la DGFP Prahova. In sfarsit, al treilea amendament al edilului-sef stabileste ca 10.000 de lei vor fi alocati pentru realizarea unui studiu de oportunitate in vederea ecologizarii batalelor apartinand Rafinariei “Steaua Romana”. Problema preluarii de catre municipalitate a batalelor Rafinariei, pentru a le ecologiza cu fonduri europene, nu este noua. Administratiile publice locale pot accesa fonduri europene de mediu in acest sens mult mai usor decat societatile comerciale private. Rafinaria are termen de la UE pana in 2015 sa‑si ecologizeze batalele, dar sigur nu are fondurile necesare pentru a face acest lucru. “Conducerea rafinariei insista sa preluam batalele si sa incercam ecologizarea lor cu fonduri europene. Suntem de acord sa facem asta, dar numai in anumite conditii. Am propus rafinariei ca, in cazul in care noi preluam batalele, sa ne dea la schimb stadionul lor de fotbal si sa ne asigure banii necesari pentru acoperirea cofinantarii locale pentru proiectul privind reabilitarea batalelor. La o prima estimare, reabilitarea si ecologizarea batalelor ar costa peste 50 milioane de euro, deci cofinantarea de 2% ce ar trebui asigurata de la bugetul local reprezinta o suma prea mare, pe care nu ne-o putem permite. Pe de alta parte, exista si riscul sa nu putem accesa fonduri europene si, de aceea, trebuie sa gasim o formula juridica prin care, daca nu putem obtine aceste fonduri, batalele sa revina in proprietatea Rafinariei”, a precizat Horia Tiseanu in plenul adunarii.
Adrian BRAD
