Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia să descopere amănunte dintre cele mai interesante despre istoria fotbalului de pe raza judeţului nostru. După ce, ani la rând, v-aţi delectat cu extraordinarele materiale semnate de Constantin Dumitru – Plopeni, vă propunem câteva episoade culese dintr-o altă sursă: lucrarea în trei volume intitulată „O istorie a fotbalului câmpinean”, apărută în 2020, sub semnătura jurnalistului Octavian Cojocaru.
În episoadele anterioare am văzut câteva elemente definitorii din istoria unor cluburi importante pentru localităţile Câmpina şi Poiana Câmpina, cum ar fi Sportul Muncitoresc, Venus şi Astra Română (sau, simplu, Poiana de mai târziu). În acest episod ne vom apleca privirea spre primul club din Câmpina, unul cu un nume inedit -unic chiar în peisajul fotbalului românesc- şi cu o poveste aparte. Înfiinţat de elevii de la Liceul „Dimitrie Barbu Ştirbey” (n.r. – Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” de azi), clubul a murit în 1948 cum au murit atâtea alte cluburi mai mari sau mai mici din România, dar care nu aveau „origini sănătoase”. Iată informaţiile culese din lucrarea în trei volume intitulată „O istorie a fotbalului câmpinean”, apărută în 2020.
Primul club a fost „Principesa Ileana”
„Principesa Ileana” a fost primul club de fotbal din Câmpina, ca parte componentă a Societății Cultural-Sportive „Principesa Ileana”. S-a înființat pe 1 septembrie 1920. Puțintică răbdare, fiindcă va veni și confirmarea acestei date. Mai întâi, să vedem cine a fost Principesa Ileana. „Domnița Ileana” a fost unul dintre cei șase copii ai Regelui Ferdinand și al Reginei Maria. Frații ei au fost viitorul rege Carol al II-lea, Principele Nicolae, Principele Mircea, Elisabeta (Regina Greciei) și Maria (Regina Iugoslaviei). Născută pe 23 decembrie 1908 / 5 ianuarie 1909, Principesa Ileana avea doar 11 ani când la Câmpina cineva a decis să numească o societate cultural- sportivă cu numele ei. De ce? Nimeni n-a explicat. Dar, în orice caz, a fost o alegere inedită.
Pe Principesa Ileana mulți au considerat-o cea mai fidelă copie a Reginei Maria, care a fost poate cea mai marcantă figură feminină din istoria țării. Nu e cazul să abdicăm acum de la tema lucrării- fotbalul câmpinean, dar vă invit să citiți și autobiografia Principesei Ileana, intitulată „Trăiesc din nou”, unde veți descoperi o personalitate aparte. Câmpina are de ce se mândri că a avut o societate cultural- sportivă care i-a purtat numele. În ultima parte a vieții, Principesa Ileana și-a luat numele monastic „Maica Alexandra” și a fondat o mânăstire ortodoxă la Ellwood City (Pennsylvania). A murit pe 21 ianuarie 1991.
Nu se știe care a fost primul contact al Principesei Ileana cu orașul Câmpina, dar se cunoaște faptul că împreună cu Regina Maria călcau deseori pragul vilei de pe Câmpinița a surorilor Irina, Maria și Olimpia Crăciun, care le făceau costume populare.
Iar, după momentul abdicării Regelui Mihai, pe 30 decembrie 1947, Principesa Ileana s-a întâlnit pe ascuns cu fostul monarh pentru a discuta exact ce însemnă gestul său pentru fiecare membru al Casei Regale! Unde s-au întâlnit? La Câmpina! „Principesa Ileana” Câmpina n-a fost singura echipă „regală” din țară. Au mai existat cluburi cu numele „Regele Carol al II-lea” și „Voievodul Mihai”. Dar Principesa Ileana a fost singura prezență feminină din Casa Regală cinstită astfel.
Ce meciuri aveau să iasă pe la mijlocul anilor ’30 între echipa „Principesa Ileana” Câmpina și echipa „Regele Carol al II-lea” Ploiești! Ce transpunere pe terenurile de fotbal a „derby-urilor” care au fost între cei doi frați și-n viața lor reală! Data exactă a nașterii clubului „Principesa Ileana” Câmpina se găsește în dosarele aflate la Arhivele Ploiești.
În anii complicați din preajma celui De-al Doilea Război Mondial și apoi ai instalării comunismului, Siguranța, precursoarea temutei Securități, cerea cluburilor de fotbal date dintre cele mai „nevinovate”, ca să justifice cumva și dorința asiduă de a afla cine erau membrii acelor cluburi și, mai ales, ce opțiuni politice aveau și din ce partide făceau parte. Înainte să-i întrebe ce-i interesa, îi „încălzeau” pe reprezentanții cluburilor cu întrebări lejere. Cei de la „Principesa Ileana” au trimis o copie de pe actul de constituire.
Societatea Culturală Sportivă „Principesa Ileana” Câmpina. Statut
Capitolul 1. Condiţiuni, scopul și durata Societăţii
Art. 1. Astăzi, 21 Ianuarie 1925, subsemnaţii studenţi și elevi, am pus definitiv bazele în conformitate cu cerinţele legii Persoanelor juridice, Societăţii cu caracter Cultural Sportiv, sub denumirea de „Principesa Ileana”, înființată încă din 1 Septembrie 1920 cu sediul în Câmpina, str. I. C. Brătianu No. 22 care la 1 Octombrie 1922 a fuzionat cu Societatea Sportivă Fortuna sub denumirea de Societatea Culturală Sportivă „Principesa Ileana”.
Clubul a fost, așadar, înființat pe 1 septembrie 1920. Pe 21 ianuarie 1925, el s-a reorganizat pe baza Legii persoanelor juridice. Să vedem și o altă dovadă scrisă, apărută de data aceasta în presa vremii, mai precis în 1922, în „Ecoul Sportiv”.
Ecoul Sportiv (26 martie 1922) CÂMPINA Soc. cultural sportivă „Principesa Ileana” De aproape 2 ani există această societate formată în majoritate din eleve și elevi, dar care n’a putut să desfășoare o activitate sportivă serioasă până în prezent, din cauza lipsei de fonduri. Scopul total urmărit de această societate e formarea unui cămin prevăzut cu o sală de lectură, muzică, pictură, strângerea de fonduri, ajutorarea colegilor săraci precum și crearea și amenajarea unui parc sportiv. Scopul urmărit de această societate, fiind atât de frumos, publicul câmpinean care a dat dovadă că știe să deschidă baerele pungii pentru operile de bine în general, nu ne îndoim că va răspunde cu generozitate apelului care-l vor face membrii acestei societăţi, întrucât tot binele ce va rezulta din îndeplinirea scopului societăţii, se va resfrânge asupra propriilor săi fii, asupra tineretului câmpinean.
I. Niculescu Preș. soc. culturale sportive „Principesa Ileana”
Au jucat în competiţii oficiale abia în 1926
Până în 1926, echipa „ Principesa Ileana” a jucat doar partide amicale. Până în 1924 fiindcă nici nu existau competiţii oficiale în zonă, iar din 1924 până în 1926 fiindcă nu aveau fonduri ca să se înscrie în campionat. „Principesa Ileana” a fost una dintre echipele importante pe plan local, mai ales că a fost prima care a avut un teren omologat. Stadionul„Principesa Ileana” a existat până aproape de anii 80, undeva în apropiere de întretăierea străzilor „Bobâlna” şi „Calea Doftanei”. Echipa „Principesa Ileana” a fost prima din Câmpina care a obţinut o promovare! S-a întâmplat în ediţia 1930 – 1931 din Subregiunea Ploieşti, când a promovat din Categoria a II-a în Categoria I, după un baraj cu scandal contra rivalilor locali de la Sportul Muncitoresc Câmpina.
Cel mai important sezon din existenţa acestui club a fost 1946 – 1947, când a evoluat pentru prima şi singura dată în sistemul divizionar naţional, în Divizia C. Apoi a venit sfârşitul…
Condamnarea la moarte
O echipă cu nume şi aură regală nu putea să supravieţuiască în sistemul instaurat cu forţa în România în 1945. Iată doar două puncte dintr-o „fişă” a clubului „Principesa Ileana” aflată la dosarul acestui club de la Biroul de Siguranţă, prin care se „motiva” inutilitatea grupării: 15. Manifestări ca acţiuni și atitudini înainte de 23 August 1944 și după: Nu a desfășurat nici o activitate în scopul pentru care a fost creiată din care cauză asociaţia este inutilă neaducând nici un folos tineretului, care este încadrat în alte societăţi sportive cu activitate foarte intensă. 16. Caracterizarea: Din cauza lipsei totale de activitate, asociaţia a devenit inutilă, întrucât scopurile pentru care a fost creiată nu au fost atinse. Se certifică de noi prezenta fișă Șeful Biroului de Siguranţă.
Sindicalizarea
Imediat după ce sistemul comunist a acaparat şi sportul, care era un imens mijloc de propagandă, cluburile au fost nevoite să se „sindicalizeze”. A fost o „sită” din care au scăpat doar grupările cu „origini sănătoase”. În caz că se găsea vreun tupeist dispus să întrebe mai multe despre vreo echipă, i se spunea că această grupare s-a „sindicalizat”, aderând la cine ştie ce sindicat. Aşa s-a întâmplat şi cu „Principesa Ileana”, despre care a mai apărut o singură menţiune într-un ziar, că ar fi aderat la sindicatul transportatorilor şi şi-a schimbat denumirea în „Autotransport”. Ce soartă pentru nobila grupare „Principesa Ileana”, ca de la un club al elevilor cu nume regal să ajungă o grupare a şoferilor, care oricum şi-a pierdut repede urmele!
