DNA A ȘTERS-O ENGLEZEȘTE

* Iată ordonanța de clasare dispusă de procurorul DNA Gheorghe Mota în dosarul “Ponta-Blair” pe care procurorul Mircea Negulescu l-a fabricat împotriva fostului prim-ministru Victor Ponta: “Lipsește elementul material al infracțiunii… Nici actul de inculpare, nici probatoriul nu relevă elemente faptice… Capitalul electoral presupus realizat prin mediatizarea unor întâlniri între Ponta și Tony Blair nu poate fi cuantificat” (Document)

„Lumea Justiției prezinta rețeta cu care DNA a decapat pe fapte inventate un premier al României”, într-un articol pe care  în  cele ce urmează îl prezentăm integral. „Este vorba despre acțiunea declanșată de parchetul anticorupție pe vremea Laurei Kovesi împotriva fostului premier Victor Ponta (foto stânga), transformat în țintă în mai multe dosare doar pentru a fi eliminat de la vârful politicii, astfel încât regimul Iohannis să scape de un adversar politic redutabil, intrat pe lista neagră a Sistemului de forță care conducea România. După șase ani de la debutul anchetei, DNA a închis celebrul dosar “Ponta-Blair”, fabricat de vestitul procuror Mircea Negulescu (foto al doilea din dreapta) de la DNA Ploiești (între timp dat afară din magistratură și trimis în judecată), dosar prin care s-a urmărit execuția lui Victor Ponta și a omului de afaceri Sebastian Ghiță (foto dreapta), la acea dată deputat PSD.În 20 octombrie 2022, printr-o ordonanță de 100 de pagini dispusă în dosarul 159/P/2020, procurorul DNA Gheorghe Mota a decis clasarea acuzațiilor fabricate împotriva lui Victor Ponta, Sebastian Ghiță și a altor două persoane. Concret, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală (“fapta nu există”) și al art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală (“fapta nu este prevăzută de legea penală”), procurorul DNA Gheorghe Mota a hotărât clasarea cauzei față de Victor Ponta pentru folosirea influenței sau autorității de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la spălare de bani. În baza acelorași prevederi din Codul de procedură penală, procurorul Gheorghe Mota a dispus clasarea cauzei față de Sebastian Ghiță pentru instigare la infracțiunea de folosire cu rea credință a creditului de care se bucura societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu și spălare de bani.

*Procurorul Gheorghe Mota: “Capitalul electoral presupus realizat prin mediatizarea unor întâlniri între Ponta Victor Viorel și Tony Blair nu poate fi considerat un folos nepatrimonial necuvenit”

Dosarul “Ponta-Blair” a fost început de procurorul Mircea Negulescu de la DNA Ploiești în 2016, după o sesizare din oficiu, pe motiv că Sebastian Ghiță ar fi achitat 220.000 de euro pentru organizarea unei vizite în România a fostului premier britanic Tony Blair (foto al doilea din stanga) care să se întâlnească cu Victor Ponta, pentru ca acesta din urmă să câstige capital electoral pentru alegerile din 2012. O acuzație aberantă, așa cum chiar procurorul Gheorghe Mota a reținut, după șase ani, în ordonanța de clasare.

Astfel, Mota arată că în urma reevaluarii întregului probatoriu administrat rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. De asemenea, Mota menționează că lipsește elementul material al infracțiunii, dar și ca atât actul de inculpare, cât și probatoriul nu relevă elemente faptice care să susțină varianta folosirii influenței, dată de funcția deținută de Victor Ponta la acea dată. “Capitalul electoral presupus realizat prin mediatizarea unor întâlniri între Ponta Victor Viorel și Tony Blair nu poate fi cuantificat și nu poate fi considerat un folos nepatrimonial necuvenit. De asemenea, finanțarea sau sponsorizarea unor evenimente cu impact mediatic de candidații la funcții elective în statul român nu a fost și nu este incriminată, atât timp cât se realizează cu respectarea dispozițiilor legale și în condiții ce asigură transparența”, precizează procurorul DNA Gheorghe Mota.

În ceea ce privește pretinsa infracțiune de spălare de bani, procurorul DNA Gheorghe Mota explică faptul că nu există probe din care să rezulte săvârșirea infracțiunilor  predicat anterior realizării unor acțiuni alternative de ascundere, disimulare a naturii și provenienței unor bunuri sau sume de bani.

Iată un fragment din ordonanța de clasare dispusă de procurorul DNA Gheorghe Mota față de fostul prim-ministru al României Victor Ponta (vezi facsimil):

“Reevaluând întregul material probatoriu administrat, rezultă că față de inculpatul Ponta Victor Viorel, pentru infracțiunea de folosirea influenței sau autorității de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, nu poate fi exercitată acțiunea penală întrucât subzistă cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a din Cpp, lipsind tipicitatea obiectivă a acestei infracțiuni, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de factură obiectivă.

Astfel, lipsește elementul material al infracțiunii, respectiv acțiunea de a folosi influența ori autoritatea pe care pozițiile de conducere ocupate în cadrul PSD de către Ponta Viorel Victor în anul 2012 și ulterior le confereau acestuia în scop personal, în sensul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv obținerea pentru sine și pentru partid a sumei de 220.000 euro, suportată prin persoane interpuse, respectiv Chirilă Sorin Adrian și Iordăchescu Ionuț Alexandru, de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, om de afaceri, membru PSD care au fost folosiți pentru câștigarea de capital electoral prin aducerea în România a fostului premier britanic, Tony Blair.(…)

În speță, nici actul de inculpare, nici probatoriul nu relevă elemente faptice care să susțină varianta folosirii influenței dată de funcția deținută de inculpatul Ponta Victor Viorel. Astfel, atât Sebastian Ghiță Aurelian cât și Victor Viorel Ponta au candidat în anul 2012, pentru ocuparea unui loc de deputat în Parlamentul României, neexistând date din care să rezulte că, calitatea de președinte al PSD dobândită în anul 2010, negenerând un raport de inegalitate din punct de vedere al potențialului de influențare între inculpat și persoana asupra căreia se exercita influența. Inculpatul Sebastian Aurelian Ghiță deținea grupul de firme Asesoft, începând cu data de 23.10.2011 deținea postul de televiziune România TV și avea o avere estimată la 90-100 milioane de euro, neexistând probe că între acesta și inculpatul Ponta Victor Viorel exista vreun raport de inegalitate sau subordonare.

De asemenea, nu se poate reține obținerea unui folos necuvenit de inculpatul Ponta Victor Viorel constând în „câştigarea de capital electoral prin aducerea în România a fostului premier britanic Tony Blair” sau „sporirea capitalului electoral al PSD”.

Capitalul electoral presupus realizat prin mediatizarea unor întâlniri între Ponta Victor Viorel şi Tony Blair nu poate fi cuantificat şi nu poate fi considerat un folos nepatrimonial necuvenit. De asemenea, finanţarea sau sponsorizarea unor evenimente cu impact mediatic de candidaţii la funcţii elective în statul român nu a fost şi nu este incriminată, atât timp cât se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale şi în condiţii ce asigură transparenţa.(…)

În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare de bani, fapta prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 din C. pen. reţinute în sarcina inculpaţilor Ghiţă Sebastian Aurelian şi Chirilă Sorin Adrian şi complicitate la infracţiunea de spălare de bani, prev. de art. 48 alin. 1 din C. pen. rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. reţinută în sarcina inculpatului Ponta Viorel Victor, având în vedere probele administrate, apreciem că acţiunea penală nu mai poate fi exercitată întrucât subzistă cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a din Cpp lipsind tipicitatea obiectivă a acestor infracţiuni.

Astfel, infracţiunea de spălare a banilor presupune preexistenţa săvârşirii unor infracţiuni din care provine bunul sau sumele de bani care constituie situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor. Această infracţiune este denumită infracţiunea principală (primară, premisa, predicat).(…)

Având în vedere aceste consideraţii teoretice precum şi probele administrate în cauză, rezultă că lipseşte latura obiectivă a infracţiunilor de spălare de bani respectiv situaţia premisă, neexistând probe din care să rezulte săvârşirea infracţiunilor predicat anterior realizării unor acţiuni alternative de ascundere, disimulare a naturii şi provenienţei unor bunuri sau sume de bani”.