Preşedintele Colegiului Medicilor România, Daniel Coriu, a propus ieri reînfiinţarea specialităţii de transfuziologie şi terapie celulară şi a declarat că este necesară reorganizarea reţelei naţionale de transfuzii, potrivit Agerpres.
„Proiectul „Unitatea de sânge” a plecat de la criza permanentă de sânge şi produse de sânge în care ne aflăm de foarte mulţi ani. (…) Propunem înfiinţarea sau reînfiinţarea specialităţii de transfuziologie şi terapie celulară. Este o specialitate care a fost activată prin anii 90. (…) În acest moment, în România noi nu avem o specialitate care să fie dedicată acestui domeniu, ceea ce se şi vede. A doua direcţie ar fi reorganizarea reţelei naţionale de transfuziologie”, a afirmat medicul în cadrul dezbaterii despre viitorul pacienţilor cronici transfuzabili din România, organizată de Coaliţia „Unitatea de sânge”.
În opinia sa, foarte importantă este şi educarea şi informarea populaţiei cu privire la acest aspect. „A treia direcţie se referă la educaţia populaţiei şi cred că este un subiect foarte sensibil la care cu toţii trebuie să aderăm. (…) Trebuie să învăţăm copiii să aibă abilităţi de supravieţuire. La finalul ciclului şcolar trebuie să ştie să aibă anumite abilităţi, să resusciteze, să ofere primul ajutor şi să doneze sânge, să înveţe să aibă această atitudine generoasă de a dona. A dona înseamnă a salva o viaţă”, a susţinut preşedintele Colegiului Medicilor. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, dezideratul este de a construi o infrastructură de servicii medicale care „să se ridice la nivel european”.
„Din punctul meu de vedere, aşteptările noastre trebuie să fie şi dezideratul este acela de a construi o infrastructură de servicii medicale care să se ridice la nivelul european. (…) Este o chestiune care ţine de acces la informare, informaţie şi educaţie în partea pre-medicală. La fel de importantă este partea medicală. Partea de resursă umană medicală care efectiv gestionează tot sistemul transfuzional din România unde sunt şi aceste opţiuni de a redobândi, a reintegra această specialitate”, a afirmat Baciu.
Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu, consideră necesară îmbunătăţirea nivelului de informare şi conştientizare a populaţiei. „Să creăm în România bănci de sânge, sisteme de colectare care să poată colecta mult mai mult decât avem la ora actuală, să creăm cât mai multe colecte mobile, să aducem alături de noi cât mai mulţi voluntari şi cetăţeni care să susţină această donare de sânge”, a arătat Radu Gănescu. La rândul său, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, consideră necesară educaţia sanitară în şcoli.
„Ar trebuie să plecăm de la educaţie. Nu avem educaţie sanitară şi de aici nu avem nici acel sentiment civic de a dona, de a salva vieţi. (…) Să nu uităm – dacă nu plecăm de la educaţie şi acea oră de educaţie sanitară despre care spun de ani de zile, nu vom obţine mai nimic, pentru că de aici trebuie plecat – de la educaţie. Fără educaţie nu vom avea nici sănătate”, a spus Irimia.
Preşedinte Comisiei pentru Sănătate din Senat, Adrian Streinu Cercel, este de părere că trebuie făcută încă din şcoală educaţia pentru sănătate. De asemenea, în opinia sa, este nevoie să se reia discuţiile privind realizarea unei fabrici pentru produse de sânge. „De vreo 20 – 30 de ani ne tot chinuim să facem o fabrică care să utilizeze produse de sânge, ca să nu mai fie luate din import. Au fost mai multe negocieri de-a lungul timpului, toate eşuate. (…) Poate ar fi cazul în momentul de faţă să reluăm discuţiile pentru că produse de sânge de care avem atâta nevoie trebuie să reprezinte un standard de calitate şi o problemă de strategie de sănătate pe teritoriul României. Nu putem să stăm tot timpul la mâna unor companii”, a declarat medicul.
Şi preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor, Nelu Tătaru, a subliniat importanţa educării în acest domeniu.„Este o problemă de comunicare, o problemă de educaţie. (…) Nu cred că legislativ este problema. Trebuie să discutăm ce înseamnă educaţie, ce înseamnă comunicare”, a susţinut deputatul.
