➤ Preşedintele Ucrainei: A venit timpul ca Rusia să fie recunoscută oficial drept „stat terorist“!
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă seara târziu că Rusia ar trebui să fie declarată „stat terorist”, aşa cum demonstrează „realitatea de zi cu zi” în ţara sa de la invazia rusă, care – potrivit EFE- a intrat duminică în cea de-a 94-a zi, citează Agerpres. „Din nou şi din nou, voi reaminti lumii că Rusia ar trebui, în sfârşit, să fie recunoscută oficial ca stat terorist, stat sponsor al terorismului. Aceasta pur şi simplu corespunde realităţii. Ar fi corect şi aceasta reflectă realitatea zilnică pe care ocupanţii au creat-o în Ucraina şi vor să o ducă mai departe în Europa. Şi acest lucru trebuie stabilit legal”, a afirmat Zelenski în discursul său cotidian, difuzat târziu noaptea. Preşedintele ucrainean a indicat că sâmbătă armata rusă a lansat „atacuri absolut fără sens şi de-a dreptul barbare asupra regiunii Sumî” cu rachete şi mortiere. Acesta a menţionat că, în urma bombardamentului rusesc asupra regiunii Nikolaev, o persoană a fost ucisă sămbătă, iar şapte rănite, dintre care două se află în stare foarte gravă. „Obuzele au lovit o zonă rezidenţială, la 20 de metri de o grădiniţă. Aceştia sunt inamicii pe care şi i-a ales Federaţia Rusă”, a remarcat el. În regiunea Doneţk, cel puţin trei civili au fost ucişi şi alţi cinci răniţi în atacurile ruseşti, care au distrus sau avariat 15 obiective civile, inclusiv 14 clădiri rezidenţiale, a declarat grupul Forţelor comune ale armatei ucrainene, potrivit agenţiei Ukrinform. În discursul său, Zelenski a mai afirmat că se pregăteşte pentru reuniunea Consiliului European, din 30 şi 31 mai, şi că va vorbi despre teroare, „care a devenit de fapt singura forma de acţiune a statului rus în raport cu Europa”. „Teroare pe pământul Ucrainei. Teroare pe piaţa energetică a întregii Europe, nu numai la noi în ţară. Teroare pe piaţa alimentară şi deja la scară globală. Şi ce fel de teroare va mai urma?” s-a întrebat preşedintele ucrainean. Zelenski a subliniat că „numai împreună, toţi europenii, putem opri o astfel de politică a unui asemenea stat”.
➤ Scholz şi Macron i-au cerut lui Putin „negocieri directe serioase“ cu Zelenski
Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, „negocieri directe serioase“ cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP, citată de Agerpres. Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron „au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse“, indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz „l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului“. Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost „consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt“. Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez „l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile“. Cei doi lideri occidentali „au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii“. În cursul discuţiei a fost abordată şi „situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus“, cancelaria germană menţionând că „preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă“. Vladimir Putin s-a „angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive“, adaugă comunicatul Berlinului, precizând că toți cei trei lideri au fost acord asupra „rolului central“ pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.
➤ Fondatoarea Armatei roşii nipone a fost eliberată din închisoare după 20 de ani
Fondatoarea Armatei roşii nipone, grup care a semănat teroare în anii 1970-1980 în numele cauzei palestiniene, a fost eliberată sâmbătă din închisoare în Japonia, după ispăşirea unei pedepse de 20 de ani, relatează AFP şi Kyodo, citate de Agerpres. Fusako Shigenobu, acum în vârstă de 76 de ani, a fost arestată în anul 2000 în Japonia, unde s-a întors clandestin după 30 de ani petrecuţi în Orientul Mijlociu. În 2001, ea a proclamat dizolvarea mişcării, din celula unde era deţinută.Shigenobu a plecat sâmbătă din centrul medical penitenciar din Tokyo la bordul unui autoturism negru, însoţită de fiica sa şi fiind întâmpinată la ieşire de un grup de circa 30 de susţinători, pe lângă circa 100 de reporteri.”O iubim pe Fusako”, se putea citi pe banderola purtată de susţinătorii ei, care au înconjurat-o şi au îmbrăţişat-o. „A fost acum o jumătate de secol, dar lupta noastră, mai ales luările de ostatici, a făcut să sufere oameni nevinovaţi. Îmi cer scuze” pentru acest lucru, a declarat presei fosta militantă câteva momente mai târziu. Shigenobu, care este tratată pentru cancer, a admis că a făcut greşeli, într-o declaraţie publicată mai devreme sâmbătă, dar a adăugat că se simte „recunoscătoare” pentru faptul că şi-a dus viaţa în conformitate cu dorinţa ei „de a schimba lumea în bine”. Fusako Shigenobu a fost condamnată în 2006 de un tribunal nipon la 20 de ani de închisoare pentru organizarea luării de ostatici de la ambasada Franţei din Olanda din 1974, care a durat circa 100 de ore şi s-a soldat cu mai mulţi răniţi în rândul poliţiei. Această acţiune, la care ea nu a participat direct, a forţat Franţa să elibereze un membru al mişcării. Ea este bănuită de asemenea de planificarea masacrului de pe aeroportul Lod-Tel Aviv din 1972, operaţiune sinucigaşă soldată cu 26 de morţi şi 80 de răniţi civili. Fiica ei, Mei, a declarat recent pentru Kyodo News că mama sa nu mai este interesată de acte violente, ci doreşte să comunice cu lumea via social media şi va continua să scrie despre suferinţele palestinienilor sub ocupaţia israeliană. Până la finele anilor 1980, Armata roşie japoneză a organizat o întreagă serie de luări de ostatici, deturnări de avioane, jafuri la bănci şi atacuri asupra unor ambasade din Asia şi Europa, pierzându-şi însă ulterior influenţa din cauza disputelor interne. Peste zece membri ai grupării au fost arestaţi de-a lungul timpului, autorităţile nipone urmărind în prezent alţi şapte foşti militanţi.
