Acesta s-a născut din tată ce se chema Liuvingheld, regele goților celor mai dinlăuntru, care cu tot neamul lui era arian.
Deci învățându-se dreapta credință de la Leandru episcop ortodox și mâniindu-se tatăl sau pentru aceasta, îl lua și cu bine și cu rău în toate zilele, iar sfântul era neschimbat și nebiruit.
Pentru care lucru întâi l-a lipsit tatăl său de moștenirea împărătească și, legându-i mâinile și picioarele, l-a închis într-o temniță întunecată. Deci fiind Praznicul Paștilor, a trimis tatăl său pe popa cel arienesc să-l ispitească să se plece să-l cuminece cu tainele arienești; dar el nu s-a plecat, ci, scârbindu-se, l-a gonit.
Fiind înștiintat de aceasta Liuvingheld, tatăl lui cel mai înrăutățit decât fiarele, a poruncit să-i taie capul acolo în temniță, unde se afla legat. Și după ce i-au tăiat capul, s-au pogorât cântări și versuri îngerești împrejurul trupului fericitului, împreună cu făclii, care, minune înfricoșătoare, a pornit pe toți credincioșii spre frica lui Dumnezeu, iar pe ucigaș l-a înspăimântat și l-a tulburat și-l silea să se pocaiască de pagânătatea ce a făcut. Și nu a trecut multă vreme și l-a lovit pe ucigaș o boală care îl scotea din minți.
Deci chemând pe Leandru bine cinstitorul episcop și ridicând împărat pe fiul său cel mai mic Rechader, l-a rugat să-l învețe și pe acesta asemenea precum învățase și pe Mucenicul Erminingheld.
Și zicând acestea a murit. Iar Rechader, primind samânța Ortodoxiei, a întors și pe cei de sub stăpânirea lui să fie și ei ortodocși cu dânsul. Și iată cum a lucrat Pronia lui Dumnezeu: că a lăsat să fie omorât Erminingheld pentru evlavie, iar prin mijlocirea morții lui a adus pe tot neamul la credință ortodoxă.