Litigiile privind custodia copiilor constituie o formă de violenţă pe criterii de gen atunci când sunt utilizate de parteneri violenţi pentru a continua să aducă prejudicii victimelor, susţine Parlamentul European, conform unui comunicat de presă publicat ieri pe site-ul său.
Într-un raport adoptat cu 510 voturi „pentru”, 31 „împotrivă” şi 141 abţineri, eurodeputaţii solicită măsuri urgente pentru a proteja victimele violenţei în cuplu în contextul litigiilor de custodie. Textul evidenţiază creşterea bruscă a violenţei în cuplu în timpul pandemiei şi dificultatea de a avea acces la servicii de sprijin şi la justiţie. De asemenea, raportul reiterează solicitarea Parlamentului de a adăuga „violenţa pe criterii de gen” la domeniile criminalităţii enumerate la articolul 83 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Subliniind numărul alarmant de femicide şi infanticide care au loc după ce femeile raportează cazuri de violenţă pe criterii gen, eurodeputaţii solicită ca protecţia femeilor şi a copiilor împotriva violenţei, precum şi interesul superior al copilului, să aibă prioritate faţă de alte criterii atunci când se stabilesc modalităţile de încredinţare şi drepturile de vizitare.
Atunci când se examinează cazurile de custodie, copilului trebuie să i se ofere, de asemenea, posibilitatea de a fi ascultat şi, în cazurile în care se suspectează violenţa partenerului, audierile trebuie să se desfăşoare într-un mediu favorabil copilului şi trebuie realizate de către profesionişti cu formare corespunzătoare. Potrivit eurodeputaţilor, copiii care au fost martori ai violenţei domestice ar trebui să fie recunoscuţi ca victime ale violenţei pe criterii de gen şi să beneficieze de o protecţie juridică mai bună şi de sprijin psihologic adecvat. Textul subliniază că existenţa unui venit adecvat şi a independenţei economice sunt factori esenţiali pentru a permite femeilor să părăsească relaţiile abuzive şi violente. Eurodeputaţii solicită statelor membre să protejeze şi să ajute victimele să obţină independenţă financiară prin accesul la locuinţe, servicii de sănătate, transport şi sprijin psihologic. Ar trebui, de asemenea, garantat accesul la o protecţie juridică adecvată, audieri efective, ordine de restricţie, adăposturi, consiliere şi fonduri pentru victime.
