Luni, 16 august, Alexandru Ioniță, Takayuki Seto și Kehinde Fatai au fost ”judecați” de Comisia de Apel a ANAD, în cazul care, ATENȚIE, împlinește 1 AN! Atât jucătorii s-au adresat celor de la ”apel”, după suspendările inițiale, sperând că vor fi declarați nevinovați sau li se vor reduce suspendările, cât și ANAD a apelat la aceeași comisie, pentru a obține pedepse mai mari!
Iar decizia oficială a fost că fotbaliștii acuzați de dopaj de ANAD, pe când jucau pentru Astra, rămân cu suspendările primite inițial, după ce apelul lor a fost respins, iar decizia inițială a rămas în vigoare!
Pe scurt, ”povestea dopajului”, una cu multe semne de întrebare, arată cam așa: la începutul lunii septembrie 2020, ANAD a intrat în posesia unor fotografii, pe care o clinică din București le-a postat pentru a-și promova imaginea și tratamentele pe care le efectuează. În respectivele postări apăreau Alexandru Ioniță, Kehinde Fatai și Takayuki Seto, jucătorii Astrei, cu perfuziile-n venă, cantitatea de substanță injectată dovedindu-se a fi neregulamentară.
Din moment ce decizia a rămas definitivă, Alexandru Ioniță (26 de ani) și Kehinde Fatai (31) își vor putea relua activitatea în luna octombrie a acestui an. „Veteranul” Takayuki Seto, 35 de ani, a primit o suspendare de opt luni, astfel că el e deja apt de joc. Japonezul a ajuns la Petrolul în această pauză competițonală, iar, de aici, chiar că merită puse niște semne de întrebare despre felul cum țara noastră tratează aceste cazuri!
Despre ”Taka”, japonezul care a scris istorie în fotbalul românesc, fiind pe locul 2 în topul străinilor prezenți în Liga I, jucător care a evoluat la Ploiești încă din 2007, când CSM FC Ploiești pornea la drum în Liga a III-a, nu se poate vorbi decât la superlativ, exceptând, desigur, acest episod nefericit, ]n care jucătorul a ”picat” din neglijență, neștiință, ghinion etc! Nu-l apără, dar, așa a fost să fie…
Și, totuși, atunci când un sportiv, japonez, român, ce o fi el, face un apel la o decizie, iar o autoritate a statului nostru nu-l poate judeca decât după ce efectuase pedeapsa, deja pare un circ! Ca tot sportul nostru, ca toată societatea noastră!
Săracul Taka, care s-a chinuit printre străini, antrenându-se prin parcuri, dacă primea o suspendare suplimentară, ce făcea? Jucase, deja, câteva meciuri, după expirarea pedepsei inițiale… Dacă, de asemenea, cele 8 luni i se reduceau, unde se ajungea? Îi mai dădea cineva înapoi ”timpul” pierdut? Incredibil, dar în țărișoara noastră, o comisie de apel are nevoie de atât de mult timp să judece ceva, încât, între timp, pedeapsa pe care trebuia să o revizuiască / analizeze, expirase, deja! Mai e ceva de spus?
