Violeta Stoica
În cele 1.350 de pagini ale mult-trâmbițatului Plan Național de Redresare și Reziliență, fără anexe, investițiile preconizate pentru județul nostru nu sunt pe cât de multe și-ar fi dorit locuitorii Prahovei.
De fapt, obiectivele trecute negru pe alb în PNRR pot fi numărate pe degete: o bucată de autostradă, câteva modernizări de cale ferată, modernizarea câtorva sisteme de desecare-drenaj din zonele agricole expuse riscului de inundații, Drumul Vinului. În domeniile Educație și Sănătate nu sunt specificate obiective de investiții care ar putea fi realizate prin PNRR, ci doar explicații despre România Educată și, de principiu, etapele în care vor fi selectate unitățile sanitare ce ar putea fi modernizate sau construite cu fonduri obținute direct sau împrumutate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.
Cu obișnuitele neconcordanțe, chiar și în textul final care a fost transmis la Bruxelles, Planul Național de Redresare și Reziliență pare a fi o Fata Morgana pe care unii o văd, alții o doresc, iar mulți o percep exact așa cum este, cel puțin deocamdată: o iluzie optică scumpă, oricât ar încerca guvernanții actuali să minimizeze faptul că PNRR este constituit în mare parte din împrumuturi. Care vor trebui returnate.
Să le luăm pe rând. PNRR are multe capitole, înșirate pe 1.350 de pagini. Multe dintre texte sunt – la prima vedere – preluări din strategii naționale, cum ar fi România Educată a președintelui Iohannis, pe partea de obiective urmărite pentru sistemul de învățământ.
Însă, revenind la ceea ce ne interesează pe noi, prahovenii, ceea ce ne doare cel mai mult – ca și pe restul românilor – sunt infrastructurile rutieră și feroviară. Și nu, oricât și-ar dori românii, autostrada Ploiești – Brașov nu este printre obiectivele care să fie incluse în PNRR.
Este, în schimb, autostrada Dumbrava – Buzău.
Ce scrie în PNRR despre acest obiectiv? “Va exista o perioadă de tranziție de 3-4 ani în care C.N.A.I.R. S.A. și C.N.I.R. S.A. vor derula în paralel proiecte de investiții, până la operaționalizarea completă a C.N.I.R., urmând ca toate proiectele majore de investiții să fie în final preluate la nivelul C.N.I.R. S.A. Având în vedere gradul de maturitate al unor proiecte propuse spre finanțare din PNRR, lansarea acestora în procedură de execuție se va realiza înaintea finalizării complete a acestei măsuri de reformă. C.N.I.R. S.A. va prelua o serie de proiecte majore, considerate prioritare la nivel național, dintre care exemplificăm A7: Ploiești – Pașcani, respectiv A8: Tg.Mureș – Iași – Ungheni. Responsabilitatea C.N.I.R. S.A. va fi de a asigura implementarea proiectelor de la faza de documentație tehnico-economică, organizare proceduri licitație, construcție efectivă până la recepție”.
Aici este o neconcordanță. Licitația pentru construirea tronsonului Ploiești (Dumbrava) – Buzău a fost deja lansată, deci nu mai poate fi vorba despre CNIR și organizarea procedurii de licitație și restul celor înșirate pe hârtie în marele PNRR. Deși sumele trecute ca evaluare a costurilor de construire a sectorului dintre Dumbrava spre Buzău s-ar ridica la circa două miliarde de lei, potrivit procedurii de achiziție lansate deja, în PNRR apar cu totul alte sume solicitate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Astfel, la cei 63 de kilometri, sumele solicitate prin PNRR s-ar ridica, potrivit textului acestui plan, la 358 de milioane de euro, la un cost total de… 787 de milioane de euro fără TVA.
PNRR va finanța tronsonul Ploiești-Pașcani , autostrada A7, cunoscută drept „Autostrada Moldovei”, care va conecta Bucureștiul de regiunea Nord-Est a țării, se arată în textul Planului, unde se precizează și câte stații de încărcare pentru mașinile electrice ar urma să apară pe fiecare tronson în parte: A7 – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani: Ploiești – Buzău – 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare); Buzău – Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare); Focșani – Bacău – 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare); Bacău – Pașcani – 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare). În total, 324 de km, cu 36 stații și 184 puncte de încărcare. “Sub-concesionarea spaţiilor pentru instalarea staţiilor de încărcare electrică se va realiza prin procedura competitivă, conform prevederilor legale în vigoare, nefiind implicate elemente de natura ajutorului de stat la nivelul administratorului infrastructurii”, se mai arată în textul PNRR. Brusc, rețeaua noilor autostrăzi care sunt trecute în PNRR s-ar alinia normelor din statele pe care autostrăzile le străbat de aproape un secol: parcări securizate, la distanțe de circa 50 de kilometri una față de alta, perdele forestiere împotriva înzăpezirii, sisteme video pentru monitorizarea traficului și detectarea accidentelor.
Pe de altă parte, conform planului de redresare, modernizarea și eficientizarea managementului traficului feroviar se vor realiza în două faze. În prima fază, aferentă reformei propuse prin PNRR, constă în actualizarea procedurii de management al traficului, implementarea sistemelor de centralizare în stații și actualizarea software-ului de management al traficului, existent la nivelul CNCF CFR S.A. Această fază va seconda investițiile curente în introducerea ERTMS nivelul II pe sectoarele de cale ferată planificate pentru modernizare. În zona modernizării rețelei feroviare ar intra, printre altele, Ploiești – Siret (și Pașcani – Iași) și București – Ploiești – Predeal (Chitila – Brazi Pilot Project).
Ministerul Sănătății va decide abia în septembrie 2021 ce spitale vor fi susținute financiar
Ce spune PNRR despre sistemul sanitar: “Ministerul Sănătății a centralizat solicitările de la autoritățile publice din toată țara pentru includerea în PNRR a investițiilor în infrastructura spitalicească: aproximativ 200 de investiții în reabilitare, extindere sau construcții noi.
În urma centralizării, Ministerul a întocmit o listă cu acele investiții care, pe de o parte, au proiecte avansate (sunt cel puțin la faza de elaborare a SF/DALI) și pe de altă parte vizează patologiile considerate prioritare, rezultând un număr de 40 de proiecte, care au generat și estimarea alocării bugetului pentru investiția 2.
Ministerul a transmis la începutul lunii mai o solicitare de clarificări către beneficiarii celor 40 de proiecte, chestionând statusul actual al elaborării proiectelor, procentul componentelor verzi și digitale ale investițiilor, precum și estimarea finalizării implementării investiției.
În funcție de nivelul de avansare al proiectelor, în septembrie 2021 Ministerul Sănătății va selecta cele 30 de proiecte care vor fi finanțate prin PNRR, în urma evaluării documentațiilor tehnico-economice. Proiectele care nu trec de selecția din luna septembrie 2021 vor fi menținute în lista de rezervă. Dacă proiectele din lista principală nu reușesc să parcurgă în timp util etapele de elaborare a documentației tehnice, dar unele dintre proiectele din lista de rezervă reușesc să parcurgă mai rapid aceste etape, acestea vor lua locul celor dintâi la finanțare”.
Va intra și vreun proiect din județul Prahova în lista scurtă?
Sisteme de desecare pentru zonele expuse inundațiilor
Din județul Prahova, în acest domeniu, ar intra doar Ghighiu-Boldești Grădiștea și Fulga – Valea Tolii, pentru că modernizarea sistemelor de desecare-drenaj care deservesc zonele agricole expuse riscului de inundații vizează numai intervenția asupra canalelor de desecare și a stațiilor de pompare pentru evacuare, în vederea prevenirii și gestionării riscului de inundații. “Proiectele propuse în cadrul acestei măsuri vizează modernizarea sistemelor din cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare – sistemele de desecare-drenaj existente, aflată în domeniul public al statului și administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. În paralel cu lucrările de reabilitare a liniilor de apărare la inundații existente, cât și a acumulărilor existente, pentru complementaritate, este necesară modernizarea sistemelor de desecare-drenaj existente ce deservesc zonele expuse riscului la inundații. Astfel, a fost realizată prioritizarea proiectelor în funcție de zonele expuse riscului la inundații, cât și de frecvența apariției fenomenelor meteo extreme, rezultând un număr total de 35 de proiecte, cu o suprafață deservită de 442.407,66 ha, și o estimare bugetară de 323.400.000 euro, distribuite astfel: zona de Nord-Vest și Vest (jud. Bihor, Satu-Mare, Arad, Timiș), Centru (jud. Covana, Brașov), zona Sud-Vest Oltenia (jud. Vâlcea, Dolj), zona Sud-Muntenia și Ilfov (jud. Teleorman, Argeș, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu), zona Sud-Est și parțial Nord-Est (Galați, Tulcea, Constanța, Iași, Bacău, Vaslui)”.
Turism – Completarea Drumului Vinului din Prahova la nivel național
Puțin neclar, paragraful privind Drumul Vinului vorbește despre completarea acestui proiect promovat de Consiliul Județean Prahova, la începutul anilor 2000, aratând: “În România, conceptul de Drumul Vinului reprezintă mai multe șosele turistice care traversează zone viticole și istorice. Apărute în anul 2000, aceste drumuri ale vinului există în mai multe zone ale țării, dar primul și încă singurul funcțional este cel din vestul județului Buzău și care traversează județul Prahova de la est la vest.
Sunt aproape 150 de kilometri de traseu viticol în total, pe raza cărora se pot întâlni câteva dintre cele mai frumoase atracții turistice ale zonei. În județul Buzău, acest drum urmează vechea rută care lega orașul Buzău de Bucov, Gherghița și București prin zona deluroasă, în județul Prahova, unde Drumul Vinului continuă pe o lungime de 58 km, iar există un drum al vinului și în județul Alba. Prin prezentul proiect se urmărește completarea Drumului Vinului, astfel încât acesta să aibă o acoperire națională și să cuprindă 30 de obiective viticole de importanță națională. Țintă: 30 de obiective cu specific viticol din toate zonele României, valoare estimată – 3 milioane de euro+TVA.
Infrastructura școlară. Prahova, școli cu risc seismic ridicat, conform PNRR
În PNRR, în domeniul Educației, sub denumirea ”România Educată”, se vorbește și despre faptul că “există o problemă cu siguranța infrastructurii școlare”. Pe lângă veșnica problemă a autorizării privind securitatea la incendiu, în planul de redresare se arată și că „peste 42% dintre clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, o treime fiind construite înainte de 1963. Școlile cu risc seismic ridicat sunt concentrate cu precădere în județele Buzău, Vrancea, Prahova, Bacău, Galați și Dâmbovița. Un studiu recent realizat de către Banca Mondială indică faptul că 1.057 dintre școlile din România au cel mai mare risc de mortalitate și răni severe în urma unui cutremur. Mai mult, peste 9.744 dintre clădirile școlare, construite înainte de 1997, nu au fost consolidate seismic”. Dincolo de aceste date statistice, obiectivele trecute în PNRR la capitolul Educație vizează îmbunătățirea accesului și a participării copiilor de la naștere la 6 ani la servicii de educație timpurie unitare, incluzive și de calitate, prin construirea a 140 de creșe, un program de incluziune socială și oferirea de șanse egale la educație pentru reducerea abandonului școlar și a “analfabetismului funcțional”, sau digitalizarea procesului educațional, pentru a permite abordări integrate, îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
