Sfântul şi Dreptul Iov a trăit în Avsitida, teritoriu între Arabia şi Idumeea. Tatăl său se numea Zaret, iar mama sa- Vosora. Persoana lui Iov este una istorică, nu este o legendă sau un mit.
Despre existenţa istorică a lui Iov ne certifică Iezechiel, care îl aminteşte pe Iov drept unul dintre cei mai mari drepţi ai Vechiului Testament, alături de Noe şi Daniel; Isus, fiul lui Sirah – Iov a ţinut fără abatere toate căile dreptăţii; Iacob – Iov este un model de răbdare pentru cei credincioşi.
Sfântul şi Dreptul Iov a fost un bărbat cinstit, drept şi temător de Dumnezeu,dar şi foarte bogat.
Când a împlinit 70 de ani, Dumnezeu a îngăduit să cadă asupra lui cumplite ispite aduse de diavol. Într-o singură zi, Iov şi-a pierdut toata averea şi, în aceeaşi zi, i-au murit toţi fiii şi fiicele. După aceea, el însuşi a căzut în nişte boli cumplite, trupul lui prefăcându-se tot într-o rană, din cap până în picioare. Dar Iov nu a grăit nimic rău împotriva lui Dumnezeu, ci a îndurat tot chinul cu răbdare, până la sfârşit. De amintit sunt şi cuvintele lui: „Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ”.
După toate cele îndurate, Dumnezeu i-a întors deplin sănătatea, i-a dat bogăţii mai mari decât avusese înainte şi i-a dăruit alţi şapte fii şi trei fiice, tot atâţia copii câţi îi muriseră. Sfântul şi Dreptul Iov a trăit încă 170 de ani după această mare încercare, ajungând până la vârsta de 248 de ani. În toţi anii vieţii lui pe pământ, dreptul Iov a adus neîncetat slavă lui Dumnezeu.
Sfântul şi Dreptul Iov este socotit de toată creştinătatea ca fiind pilda de răbdare în încercările îngăduite de Dumnezeu.
