Violeta Stoica
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Ministerul Transporturilor anunță, aproape săptămânal, că se fac pași mari în proiectele privind construirea drumurilor de mare viteză din România. Printre aceste proiecte prezentate ca fiind avansate, cel puțin pe partea de pregătire a documentației, se află autostrada Ploiești – Buzău, parte a unei structuri rutiere mult mai ample, care ar urma să facă legătura între sudul țării și nordul Moldovei.
Cum este de așteptat, CNAIR prezintă doar părțile bune, dar problemele întâmpinate nu apar niciodată specificate, astfel încât opinia publică să fie informată corespunzător despre stadiul proiectelor.
Autostrada Ploiești-Buzău s-a blocat în acordul de mediu, chiar de la punctul zero, respectiv comuna prahoveană Dumbrava, acolo unde construirea nodului de legătură la A3 București-Ploiești este pusă în dificultate din cauza unei zone naturale protejate – Coridorul Ialomiței.
Mai țineți minte pasajul peste A3, cuprins de bălării, de lângă pădurea Dumbrava, despre care am scris în ziarul Prahova, cu câțiva ani în urmă? Ei bine, din apropierea acelui pasaj – rupt și cârpit ulterior de CNAIR – ar urma să plece autostrada Ploiești (Dumbrava) spre Buzău.
Însă nu pasajul propriu-zis care trece peste autostrada București-Ploiești este problema actuală, ci acordul de mediu care trebuie să fie obținut de către CNAIR pentru proiectul autostrăzii Ploiești (Dumbrava) – Buzău. Acord care s-a împotmolit din cauza faptului că studiile arată că o parte a viitorului drum de mare viteză ar urma să treacă printr-o zonă de protecție naturală, aflată chiar la începutul traseului.
Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură arătau, cu câteva zile în urmă, că „autostrăzile Moldovei A7 și A8 merg înainte cu pași mici și foarte mici. Pe A7 (n.n., din care face parte și tronsonul Ploiești – Buzău), cele 4 contracte de proiectare semnate în 2018 cu termene de 2 ani au acumulat întârzieri consistente, fiind departe de finalizare. Realizarea studiilor geotehnice de teren este avansată doar pe primele două sectoare, dintre Ploiești și Focșani. Procedura pentru obținerea acordului de mediu este lansată oficial doar pentru tronsonul Ploiești-Buzău. CNAIR a plătit până acum sume infime pe cele patru contracte, chiar și de sub 1% din valoarea ofertată. Este greu de crezut că toate cele patru proiecte vor fi licitate pentru execuția lucrărilor în 2021”.
Situația pare și mai complicată, pentru că emiterea acordului de mediu pare că va întârzia, din cauza faptului că reprezentanții CNAIR au fost obligați de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului să efectueze evaluarea adecvată a impactului de mediu.
Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea efectuării evaluării adecvate sunt generate de faptul că proiectul de construire a autostrăzii Dumbrava-Buzău se va implementa în imediata vecinătate a ariilor protejate de interes comunitar, cel mai important fiind Coridorul Ialomiței, aflat la circa 25 de metri distanță de nodul de la kilometrul zero al autostrăzii, aflat pe raza comunei Dumbrava.
Pe de altă parte, însă, în memoriul de prezentare a proiectului, realizat de SC Consitrans SRL și subcontractorul Geostud SRL, se arată că au fost monitorizate toate speciile de floră și faună din zona ce va fi străbătută de traseul noii autostrăzi: ”Amplasamentul analizat al proiectului propus nu se suprapune cu niciun sit Natura 2000, cele mai apropiate situri fiind următoarele: – ROSCI0290 şi ROSPA0152 – Coridorul Ialomiţei, situate la cca. 50 m de km 0+000 al proiectului;
– ROSCI0103 şi ROSPA0160 – Lunca Buzăului, situate la cca. 500 m de km de final al proiectului (km 63+250). (…) Situl este deosebit de important prin prisma habitatelor specifice luncilor marilor râuri pe care le adăposteşte – şleauri de luncă cu stejar pedunculat, zăvoaie de plopi şi sălcii, vegetaţia de cursuri de apă şi de maluri, comunităţile de ierburi higrofile, pajiştile de altitudine joasă, dar şi prin vegetaţia specifică teraselor din stepa care mărginesc lunca – tufărişuri ponto-sarmatice, pajişti stepice etc., precum şi prin speciile de faună existente aici – castor, vidră etc.”
Au fost monitorizate
inclusiv specii de lilieci
“În urma monitorizărilor au fost identificate 6 specii de chiroptere. Acestea nu reprezintă interes conservativ la nivel european, însă una din ele este listată în Anexa 4B – specii protejate la nivel național. Habitatele identificate nu reprezintă locuri de odihnă, hibernare sau reproducere pentru speciile de chiroptere. Amplasamentul identificat la stația 1 de monitorizare este folosit de speciile de lilieci pentru hrănire sau pasaj. Considerăm impactul asupra acestor specii ca fiind unul nesemnificativ în timpul și în urma construcției autostrăzii.
Liliacul bicolor (Vespertilio murinus) este o specie care zboară deasupra coronamentului, în spațiu deschis înconjurat de păduri, deasupra zonelor agricole și pajiștilor, la stâlpii de lumină, în grădini și livezi. Specia folosește amplasamentul pentru hrănire și pasaj, de aceea considerăm impactul asupra speciei ca fiind unul negativ nesemnificativ. Nu vor fi afectate locuri de reproducere sau hibernare”, se arată în documentația întocmită.
Punctul de plecare –
nodul de la Dumbrava
Traseul autostrăzii Ploiești – Buzău străbate, conform documentației întocmite, teritoriul administrativ al județelor Prahova și Buzău, respectiv al comunelor prahovene Dumbrava, Râfov, Albești-Paleologu, Drăgănești, Tomșani, Colceag, Baba Ana și al localităților buzoiene Buzău, Stâlpu, Ulmeni, Pietroasele, Săhăteni.
Lungimea totală a traseului este de circa 63,25 km și se împarte în trei tronsoane: Tronsonul 1: Dumbrava (Autostrada București – Ploiești) și Mizil (DJ 100C); Tronsonul 2: Mizil (DJ 100C) și zona localității Stâlpu (km.49+350); Tronsonul 3: zona localității Stâlpu (km.49+350) – municipiul Buzău (DN 2B).
Traseul autostrăzii Ploiești – Buzău se desprinde din Autostrada A3 (km 53+000), în dreptul localității Dumbrava, prin intermediul unui nod rutier de tip „trompetă”, care asigură o viteză de circulație de 80 km/h.
După desprinderea din nodul rutier, traseul traversează calea ferată Ploiești – Urziceni și DJ 101F ce face legatura între localitățile Dumbrava (ocolită pe la sud) și Ciupelnița (ocolită pe la nord), iar localitatea Trestienii de Jos este ocolită pe la nord și urmează, mai apoi, direcția NE, traversând o serie de canale de irigații existente, râul Cricovul Sărat și mai departe DN 1D (unde se propune realizarea unui nod rutier de tip treflă completă), geometria bretelelor nodului rutier asigurând o viteză de 60 km/h, iar circulația pe acestea se va desfășura unidirecțional. Traseul urmează apoi drumul spre Mizil și spre județul Buzău.
