„Cea mai mare mulţumire este că am reuşit să ţin o echipă unită în jurul meu, cea mai mare nemulţumire este că oamenii iau în glumă această boală şi, din păcate, vom vedea consecinţe foarte serioase”

 

Luiza Rădulescu Pintilie

De la declanşarea epidemiei de coronavirus (primul caz confirmat pe teritoriul țării a fost anunțat la 26 februarie), pentru multă vreme, Prahova a reuşit să rămână în afara zonei cu evoluţii alarmante ale infectărilor, dar situaţia s-a schimbat semnificativ în rău după relaxarea din 15 iunie, atât în privinţa numărului cazurilor confirmate – inclusiv în rândul personalului medical, cât şi al deceselor. Ca urmare, cea mai recentă analiză asupra situaţiei la nivel naţional a cazurilor de COVID-19, care evidenţiază că în intervalul 6-12 iulie 2020 s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de îmbolnăviri, găseşte judeţul nostru printre „punctele fierbinţi”, cu focare şi schimbări alarmante de la o zi la cealaltă. Din numărul total al celor 33.585 de bolnavi raportaţi la data de 14 iulie, 845 era prahoveni. Dintre cele 1.931 de decese – 42 proveneau din rândul prahovenilor. 46 de cadre medicale din judeţ – dintre care 7 medici, 33 asistente, 6 infirmiere – confirmate pozitiv. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti – cea mai mare unitate spitalicească din reţeaua prahoveană – la un pas de blocaj total, drept pentru care a fost operaţionalizat, în curtea unităţii medicale, un spital mobil, personal adus din 4 judeţe alăturându-se în încercarea de a salva pacienţi în stare gravă şi foarte gravă. În spitalele din județ, unde sunt tratați bolnavi
COVID-19, se aflau în aceeaşi dată de 14 iulie, în secțiile de Terapie Intensivă, 14 pacienţi, dintre care 9 intubați. Următoarele 24 de ore au adus, din nefericire, noi înrăutăţiri ale situaţiei, focarul de la spitalul din Băicoi extinzându-se, iar la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti existând deja – după cum ne-a confirmat ieri medicul Violeta Tănase, purtătorul de cuvând al unităţii medicale, secţii închise – Boli Interne, Diabet, Chirurgie I, Ortopedie şi secţii cu activitate parţial afectată – Unitatea de Primiri Urgenţe şi Chirurgie Vasculară, după ce medici, asistente, infirmiere, brancardieri au fost confirmaţi pozitiv, alături de unii dintre pacienţi, pentru alţi membri ai corpului medical aşteptându-se rezultatele testărilor şi ale retestărilor, iar internările fiind sistate. Iar dincolo de „răceala” cifrelor – chiar şi aceasta îngrijorătoare – trebuie înţeles că este vorba despre viaţă şi, din păcate, şi despre moarte!
Şi ca şi cum situaţia în sine nu ar fi suficient de alarmantă, din nefericire „tabloul” trebuie completat, în buna noastră tradiţie, cu „boli” atât de cunoscute – de la negarea cu vehemenţă a existenţei virusului, a pericolului infectării şi minimalizarea riscurilor generate de Covid-19 la politizare, inconştienţă şi bravadă.
În acest context am considerat necesar să adresăm câteva întrebări directorului executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, medicul Bogdan Cristian Nica.

 

– Domnule director, am să vă rog să acceptaţi să începem abrupt dialogul nostru: tot ceea ce trăim, în prezent, aici, în Prahova şi în România, împreună cu lumea întreagă, este o exagerare, o minciună, o conspiraţie, aşa cum – mai direct sau mai voalat – se insinuează ?
– Nu este câtuşi de puţin o exagerare; există un virus despre care cunoaştem foarte puţin. Nu există deocamdată un tratament unanim acceptat şi nici vaccin. Consider că este o ameninţare serioasă.
– Cum apreciaţi situaţia la zi înregistrată în Prahova ?
– Situaţia la zi din judeţul Prahova nu este favorabilă; există un număr mare de infectări, cauzate în principal de turismul de pe Valea Prahovei, dar şi de nerespectarea regulilor de distanţare şi de purtare a măştii.
– Din punct de vedere al personalului medical şi al dotărilor, cum apreciaţi că poate face faţă partea de sistem medical prahovean aflată în „linia întâi” anti-Covid, dacă îmi permiteţi să păstrăm această formulă mult folosită în ultimele luni?
– În momentul de faţă, sistemul medical prahovean reuşeşte cu greu să facă faţă numărului mare de cazuri. Probleme serioase sunt la „Terapie Intensivă”, cât şi la „Boli Infecţioase”. Este un mare deficit de medici anestezişti, motiv pentru care am solicitat sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, 4 colegi din 4 judeţe au venit să ne ajute.
– Fiindcă s-a discutat mult despre dreptul de a beneficia de asistenţă medicală al celorlalte categorii de bolnavi, unii cu afecţiuni grave şi foarte grave, aş vrea să vă rog să îmi spuneţi dacă în momentul de faţă reţeaua medicală din judeţ funcţionează normal şi dacă pacienţii se pot adresa cu încredere ?
– Pacienţii se pot adresa în funcţie de specialitatea pe care o vizează problemele medicale cu care se confruntă. Este adevarat că timpul de aşteptare este mai lung, deoarece trebuie triaţi şi în unele locuri şi testaţi, astfel încât să avem siguranţa că nu ajung bolnavi de coronavirus în diverse secţii de spital (n.n. – altele decât cele stabilite pentru îngrijirea bolnavilor de coronavirus). Spitalele nu sunt goale, din contră, se tratează absolut toate afecţiunile în spitalele din judeţ.
– Este – şi nu numai în Prahova sau în România – o întreagă discuţie în contradictoriu privind purtarea măştii – obligatorie pentru români în spaţiile închise. Realitatea o ştim cu toţii şi trece de la o extremă la celaltă: ori nu se poartă nici măcar în instituţiile publice, unde funcţionarii sunt în contact direct cu un număr mare de cetăţeni, ori se poartă, de către cei foarte zeloşi, şi singuri în maşină, pe bicicletă şi am văzut inclusiv în căruţă! În plus, apar şi confirmări oficiale că unele măşti existente pe piaţă sunt contrafăcute şi, ca urmare, ineficiente. Ca medic, ca director al instituţiei direct implicată în ţinerea sub control a evoluţiei acestei boli încă necunoscută în cea mai mare parte şi cu consecinţe dramatice nu de puţine ori, care este punctul dumneavoastră de vedere pe această temă ?
– Punctul meu de vedere este că masca ne protejează, cu atât mai mult cu cât ea este purtată de două persoane, adică riscul de a contacta boala se diminuează până la 5%. Acestea sunt cercetări ştiinţifice şi nu poveşti.
– Am început abrupt acest dialog, vă rog să acceptaţi să atingem şi un subiect sensibil. Cunoaşteţi gradul mare de nemulţumire existent în legătură cu medicii şi spitalele româneşti, inclusiv din Prahova, atenuat, e drept, la apariţia pandemiei şi transformat chiar în aprecieri de genul „eroism al celor din linia întâi”. Mai nou s-a revenit la nemulţumiri, la reproşuri, pe alocuri la acuze, inclusiv la adresa celor care iau decizii legate de sistemul medical. Dumneavoastră, personal, cât de mulţumit sau de nemulţumit sunteţi de răspunsul corpului medical prahovean la tot ceea ce a însemnat şi înseamnă asistenţa medicală asigurată în condiţii de pandemie?
– Este firesc ca în rândul populaţiei, care iniţial a fost speriată şi care a stat cuminte şi a respectat măsurile, în momentul în care apar şi tot felul de iniţiative, le-aş spune de-a dreptul jenante, ale unor persoane, fie din spectrul politic, fie din spectrul ONG-ist, care neagă existenţa virusului şi toate problemele le pun în cârca sectorului medical, să existe acest curent. Din fericire, aş putea să spun că sunt mulţumit, spre foarte mulţumit, de corpul medical care a făcut ore suplimentare, s-a expus foarte mult, avem şi colegi infectaţi, unii chiar cu forme foarte serioase de boală, şi cred că nu e normal şi nu e drept să-i acuzăm pe cei care se străduiesc să ne vindece şi să ne salveze viaţa.
– Vă întreb din nou în dubla dumneavoastră calitate de medic şi de director de Direcţie de Sănătate Publică: care consideraţi că este atitudinea corectă de urmat în această perioadă de fiecare dintre noi astfel încât să putem limita, cât mai mult, numărul îmbolnăvirilor ?
– Atitudinea corectă este să evităm aglomeraţiile, să evităm pe cât posibil spaţiile închise, să aerisim frecvent biroul în care lucrăm, să nu folosim aparatele de aer condiţionat şi, mai ales, să purtăm mască şi să ne spălăm cât de des se poate pe mâini.
– S-a vorbit şi continuă să se vorbească despre faptul că omenirea nu se va mai putea întoarce niciodată la normalitatea vieţii cunoscute înainte de această pandemie. Aşa cum există părerea că noi, oamenii, am învăţat multe lecţii din perioada de izolare şi distanţare, din dramatismul familiilor care nici măcar nu şi-au putut conduce pe ultimul drum pe cei pierduţi şi unii spun că ne vom schimba mult în bine, alţii cred că dimpotrivă. Personal, de care parte vă situaţi?
– Nu sunt filozof şi nu pot să vă răspund cu privire la ceea ce se va întâmpla cu omenirea în viitoarea perioadă, dar cred că lucrurile se vor schimba – în bine sper, oamenii să-şi dea seama că, atunci când trec printr-o mare încercare, solidaritatea şi respectul faţă de ceilalţi sunt lucruri demne de urmat.
– Nu aş vrea să încheiem dialogul nostru fără să vă întreb care este dezamăgirea cea mai mare pe care o încercaţi şi, pentru echilibru, care este cea mai mare mulţumire pe care o aveţi ca medic şi totodată ca director al Direcţiei de Sănătate Publică?
– Cea mai mare mulţumire este că am reuşit să ţin o echipă unită în jurul meu, cea mai mare nemulţumire este că oamenii iau în glumă această boală şi, din păcate, vom vedea consecinţe foarte serioase.