Constantin Dumitru – Plopeni

Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru.

La doi ani de la prima împărţire a ţării pe regiuni (1950), în toamna anului 1952 are loc o nouă organizare administrativ-teritorială şi din 28 de regiuni ale ţării au rămas numai 18, celelalte 10 care au dispărut fiind încorporate în cadrul graniţelor celor care au rămas. Numărul total de raioane a rămas acelaşi, 178. Regiunea Prahova a primit între graniţele sale şi fosta regiune Buzău şi o parte din Urziceni, iar numărul de raioane a crescut de la 7 la 14. Acestea au fost următoarele: Beceni, Buzău, Câmpina, Cislău, Cricov, Mizil, Ploieşti, Pogoanele, Pucioasa, Rm. Sărat, Sinaia, Târgovişte, Teleajen şi Urziceni. În perioada anilor 1945-1952, echipele din regiunea Buzăului (inclusiv, zona Mizil)  au organizat propriul lor campionat de fotbal, iar din primăvara lui 1953 acestea au trecut la campionatele de fotbal organizate de regiunea Ploieşti.  Din regiunea Prahova, au fost afiliate la Federaţia Română de Fotbal în primăvara anului 1953 un număr total de 189 de grupări, care au fost împărţite astfel : 3 formaţii au participat în divizia B (Flacăra Ploieşti, Metalul I.R.M. Câmpina – fostă Flacăra Poiana Câmpina şi Flacăra Moreni), alte 24 de grupări s-au întrecut în cadrul Campionatului Direct Regional – Ploieşti, iar 162 de echipe au participat la Campionatul Orăşenesc – Ploieşti (disputat cu două serii) şi în cele 14 campionate raionale organizate în acest an.
Clasament final: Campionatul Regional Ploieşti, Ediţia 1953, Seria A
1.    Metalul Uzina „1 Mai” Pl.    22    20    1    1    110    14    41
2.    C.F.R. Ploieşti    22    19    2    1    85    17    40
3.    Metalul Mija    22    12    5    5    42    36    29
4.    Victoria Petrol Floreşti    22    11    2    9    40    44    24
5.    Flacăra GRT Moreni    22    8    6    8    30    46    22
6.    Flacăra Ochiuri    22    9    3    10    33    52    21
7.    Constructorul Pl.(Ferroemail)    22    8    4    10    48    43    20
8.    Metalul Sinaia     22    6    6    10    51    53    18
9.    Locomotiva Buzău    22    5    6    11    29    51    16
10.    Flacăra Târgovişte    22    6    2    14    22    51    14
11.    Flacăra Boldeşti     22    4    3    15    26    56    11
12.    Progresul Pucioasa    22    3    2    17    23    76    8
Petrol Block Floreşti şi Victoria Floreşti fuzionează şi activează în continuare sub numele de Victoria Petrol Floreşti
Clasament final: Campionatul Regional Ploieşti, Ediţia 1953, Seria B.
1.     Metalul Târgovişte    22    17    4    1    86    20    38
2.     Metalul Plopeni    22    15    7    0    72    23    37
3.     Flacăra Raf. 4 Câmpina    22    16    3    3    81    14    35
4.     Negoiul Ploieşti    22    12    3    7    53    39    27
5.     Flacăra Băicoi     22    11    2    9    47    54    24
6.     Spartac Rm. Sărat    22    9    1    12    36    50    19
7.     Constructorul Fieni    22    9    1    12    42    60    19
8.     Şantierul Ploieşti    22    8    2    12    33    47    18
9.     Flacăra Gura Ocniţei    22    7    3    12    42    65    17
10.     Avântul Buşteni    22    7    3    12    30    48    17
11.     Flacăra Rafin. 5 Pl.    22    3    2    17    22    74    8
12.     Spartac Cislău    22    2    1    19    18    68    5
Câştigătoarele celor două serii ale campionatului regional (A şi B) au disputat jocuri de baraj pentru titlul de “campioană” regională şi în acelaşi timp desemnarea echipei care urma să reprezinte “regiunea” Prahova la turneul final al barajului pentru promovare în divizia B. În primul joc, disputat duminică, 8 octombrie 1953, Metalul Uzina „1 Mai” Ploieşti a învins pe Metalul Târgovişte cu 2-1(2-0). A urmat partida retur, care s-a disputat, joi, 12 octombrie 1953, pe stadionul de lângă „Turnul Chindiei”, în faţa a 5.000 de spectatori şi în care arbitrul Gheorghe Dragomirescu, după terminare timpului regulamentar de joc, a consemnat acelaşi rezultat: 2-1. A urmat al treilea joc, programat la 15 octombrie 1953 la Câmpina, dar rezultatul final (1-1) a dus la programarea unei noi partide de departajare şi a patra partidă dintre cele două formaţii s-a disputat la Băicoi, la data de 19 octombrie 1953, terminată tot nedecis (0-0). Al cincilea meci este programat în Bucureşti, sub ochii Federaţiei, exasperată şi ea de acest maraton al neputinţei. Acesta a avut loc la 22 octombrie 1953, pe stadionul „Spartac Finanţe-Bănci” din strada dr. Staicovici şi, ca un făcut, nu s-a marcat niciun gol chiar şi după prelungiri. În faţa acestei situaţii, o comisie a Federaţiei Române de Fotbal a decis ca  un al şaselea meci să înceapă a doua zi şi să se joace până va marca o echipă un gol. „Aşa că, a doua zi, 22 de „cadavre vii” apăreau într-un meci în care trebuia să se joace până se marca. Iar dacă nu se marca, probabil se juca şi … astăzi! – după cum povestea Constantin Teaşcă, component al formaţiei din Ploieşti în acea perioadă. Şi astfel, întâlnirea dintre cele două formaţii, care cred că este un record naţional neegalat, s-a terminat cu un scor de tenis, 6-0 în favoarea ploieştenilor.
La turneul final pentru promovare în Divizia B, prahovenii au făcut parte din grupa a II-a (meciurile s-au disputat la Iaşi, în sistem turneu- fiecare cu fiecare), alături de următoarele campioane: Dinamo Olteniţa (regiunea Bucureşti), Locomotiva PCA Constanţa (regiunea Constanţa), Progresul CPCS Buc. (Bucureşti) şi Bucegi Câmpu-lung Muscel (regiunea Piteşti). Maratonul jocurilor pentru ploieşteni continuă şi la 27 octombrie 1953, Metalul 1 Mai pierde în faţa celor de la Locomotiva PCA, scor final 0-2. A urmat un şir de două victorii, la 1 noiembrie 1953, 1-0(1-0) cu Progresul CPCS şi la 8 noiembrie 1953, 2-0(1-0) cu Bucegi C-lung. Înaintea ultimelor două partide din grupă Locomotiva PCA şi Metalul se aflau pe primele două locuri, fiecare cu câte 4 puncte fiind despărţite de goal-average. Constănţenii au învins cu 3-0, iar ploieştenii au pierdut în faţa celor de la Dinamo Olteniţa (0-1) şi astfel „turul de forţă” al ploieştenilor s-a încheiat nu tocmai fericit, ratând promovarea în divizia B. Din lotul echipei Metalul, care-şi disputa jocurile pe un stadion demult dispărut, „CFR Sud” – au făcut parte: Brînzan, Boboc, Vasile Ştefănescu, Gheorghe Popa, Gheorghe Niţă, Ion Stanoilovici, Victor Vâlvoi, Keresteş, Coco Mihăilescu, M. Manolescu, Gheorghe Georgescu, Stoenescu, Radu Gologan, Ştefan Bădin, Florin Marinescu, Constantin Motronea, Constantin Teaşcă, Stoianovici, Gheorghiu, Stanciu, Chirilă şi Dănilovici. Ulterior, la începutul sezonului 1954, după criterii numai de unii ştiute, echipa prahoveană a apărut în Divizia B, sub numele de Flacăra 1 Mai Ploieşti, devenind din 1956 din nou Metalul, apoi Energia (1957) şi din 1958 a revenit la numele de tradiţie purtat în perioada interbelică „Prahova Ploieşti”. Cele 15 formaţii, unele „campioane” de raion, iar altele fiind câştigătoare de „serie”, s-au întrecut din nou pentru a desemna echipele care urmau să promoveze, la final, în „Regiune”. Sistemul de disputare al turneului a fost complet diferit faţă de cele disputate anterior. Într-o primă fază s-au format patru grupe, trei având patru formaţii în componenţă şi una cu trei, acestea au fost alcătuite după criterii geografice (Ploieşti, Buzău, Urziceni şi Târgovişte). Jocurile s-au disputat în cele patru oraşe şi urma ca echipele câştigătoare din fiecare grupă să promoveze în „Regiune”. Dar iată cele 15 echipe participante: Metalul Doiceşti – din raionul Pucioasa, Şantierul Filipeştii de Pădure – din Campionatul Raional Târgovişte, Metalul Comarnic – Sinaia şi Căminul Cultural Bordeni – Câmpina – toate au repartizate în grupa dela Târgovişte; Progresul Urlaţi – Cricov, Spartac Mizil – şi Spartac Urziceni – toate trei au jucat la Urziceni; Avântul Nehoiu – Cislău, Steagul roşu Buzău şi Progresul Buzău – Campionatul Raionului Buzău şi Armata Rm. Sărat – toate au disputat grupa de la Buzău. În grupa de la Ploieşti, s-au întrecut, sistem turneu cu jocuri fiecare cu fiecare: Sovrom Utilaj Petrolier, Flacăra Scăieni – raionul Ploieşti şi cele două învingătoare din raionul Teleajen, Avântul Măneciu (seria A) şi Spartac Slănic (seria B). Cele patru câştigătoare de serie au fost: Căminul Cultural Bordeni, Spartac Urziceni, Avântul Nehoiu şi Avântul Măneciu. Toate urmau să promoveze în Campionatul Regional Ploieşti, dar … după desfiinţarea unei serii din principala competiţie regională, aceste patru formaţii au susţinut un nou turneu cu jocuri de baraj, care s-au desfăşurat în primăvara anului 1954, la Ploieşti. Câştigătoarea acestui turneu final a fost reprezentanta „Văii Teleajenului” – formaţia „pădurarilor” Avântul din Măneciu.