George Marin
Meciul pe care Activ l-a disputat împotriva tinerelor de la Centrul Naţional de Handbal de la Râmnicu Vâlcea s-a dovedit, deopotrivă, un bun prilej pentru a regla diferite conexiuni în jocul echipei și s-a constituit într-o speranță pentru viitor.
Abordat cu oarecare ezitare, din fericire de scurtă durată, meciul a fost răsturnat în favoarea „bufnițelor” destul de repede grație celor trei goluri consecutive reușite de Florina Popescu, astfel încât fosta mare extremă Mia Rădoi, antrenoarea tinerelor (în majoritate având 16 și 17 ani) de la Vâlcea, a fost nevoită să ceară time-out după numai opt minute de joc. În ciuda sfaturilor primite de adversar și în ciuda faptului că echipa din Vâlcea avea un gabarit mai mare pe linia de nouă metri, echipierele prahovene s-au distanțat confortabil pe tabela de marcaj grație unei apărări agresive, ferme și mobile, dar și unor reușite în atac în care au folosit și pătrunderile și angajările pe semicerc și contraatacul.
Nu în ultimul rând este de amintit contribuția portăriței Ioana Paraschiv, care a reușit să pareze șapte aruncări ale echipei adverse. Deși cam devreme, socotindu-se, poate, oarecum cu sacii în căruță (10-5, în minutul 20), bufnițele au avut o perioadă de cădere , cu patru atacuri ratate. A fost nevoie de intrarea temporară a Irynei Burtea (Shuțka, pentru cei care își mai amintesc de perioada CSM Ploiești), un fel de antrenor în teren, pentru a echilibra echipa. În ajutorul său au venit și cele trei parade consecutive (vor urma și altele în partea a doua) ale portăriței Alexandra Popescu, parade care au dus ecartul la opt goluri (14-6, în minutul 26), ecart care a dat posibilitatea de a experimenta și jocul în șapte în atac, fără portar.
Finalul primului mitan a adus și intrarea Irinei Neacșu, mai timidă inițial, dar cu vigoare după pauză, sărbătorindu-și aniversarea zilei de naștere printr-o evoluție de apreciat în atac. În apărare nu a fost la fel de eficientă, de pe extrema unde s-a apărat s-au înscris câteva goluri.
Mitanul secund a fost unul al experimentelor, antrenorii Florin Ciupitu și Nicolae Nimu oferind tuturor elevelor lor posibilitatea de a fi pe teren, încercând diferite formule de echipă, cu sau fără sprijinul din teren al Irynei Burtea, fără a afecta echilibrul ansamblului. Poate aceasta ar fi principala cauză pentru care meciul a fost mai echilibrat în această parte a jocului.
Apărarea a fost mai permisivă, nu a mai fost tot atât de riguroasă ca în primul sfert de oră, vâlceanca Maria Lixandru (numărul 4, pentru cine a fost prezent la sală) a înscris de câteva ori de la linia de nouă metri fără ca blocajul să reacționeze, ratări au fost destule, mai ales de pe extrema stângă (ca și în prima parte), la care se adaugă două aruncări de la șapte metri ratate, una apărată de portar, alta trimisă afară la o aruncare cu podeaua. Plus câteva contraatacuri eșuate. De partea cealaltă, trebuie să remarcăm faptul că am avut o poartă bine gardată, cu șase blocaje, totuși sub nivelul din prima parte.
O analiză sumară a situațiilor de superioritate și de inferioritate arată că acestea au fost rezolvate fluctuant. Din trei situații de om în plus, toate în partea secundă, doar una, ultima, a fost eficientizată cu un parțial de 2-0. Celelalte au fost egale, 0-0 și 1-1.
În ceea ce privește situațiile de inferioritate, ambele înainte de pauză, prima dintre ele, survenită în perioadă de efervescență a jocului echipei, a fost un succes, încheindu-se cu un gol marcat și fără a primi vreunul. Cea de-a doua însă, ivită ca urmare a sancționării unui fault mai dur decât impunea situația, a creat un dezechilibru serios în echipă și a dus la primirea a două goluri încadrate de o aruncare slabă a echipei noastre. Oricum, toate acesta le-am pus pe seama lipsei de experiență a multora dintre jucătoarele prahovene.
Una peste alta, evoluția a fost nu numai bună, dar și dătătoare de speranță în viitor pentru construirea unei echipe competitive, care să poată ataca performanța.
