Ieri, la nivel mondial s-a marcat ziua pentru prevenirea suicidului

 

Violeta Stoica

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, România se află în rândul statelor lumii care nu au o strategie propriu-zisă de prevenire a suicidului, ci, la nivelul sistemului de sănătate național, există anumite planuri sectoriale referitoare la prevenirea și combaterea tentativelor de suicid.
Poate că și din această cauză, an de an, se mai înregistrează mii de români care își pun capăt zilelor, iar prahovenii nu fac excepție. Chiar și în ultima perioadă, în județul Prahova aproape că nu a fost zi în care o persoană să nu fi încercat să se sinucidă.
Poartă cineva responsabilitatea pentru numărul încă mare de sinucideri la nivel național? Cine trebuie să ia măsuri pentru ca oamenii care suferă din diferite motive – fizic sau psihic – să nu mai recurgă la acest gest extrem?
Doar în ultimul deceniu, în județul Prahova, aproape 900 de oameni și-au luat singuri viața, una dintre cauzele care au condus la această decizie cumplită fiind o afecțiune mult prea puțin băgată în seamă – depresia.

Aproape 900 de prahoveni și-au luat viața în perioada 2008-2018, însă mult mai mulți recurg la tentative de suicid, în fiecare an. Sunt nenumărate cazurile persoanelor – de la vârste fragede și până la octogenari – care încearcă să se sinucidă, un comportament bazat deseori pe afecțiuni precum depresia. În fiecare zi, rapoartele Serviciului Județean de Ambulanță Prahova prezintă cazurile apărute în teritoriul județului, din care aproape că nu lipsesc și tentativele de suicid, în special intoxicațiile voluntare cu medicamente.
În ciuda numărului destul de crescut de persoane care atentează la propria lor viață atunci când înghit câte un pumn de medicamente, mai mult de jumătate dintre sinucigași își pun capăt zilelor prin spânzurare, conform datelor oficiale publicate an de an de către reprezentanții Institutului Național de Medicină Legală “Mina Minovici”, în baza informațiilor primite din toate județele țării.
În Prahova, un număr crescut de sinucideri s-a înregistrat în urmă cu 11 ani, 2008 fiind practic vârful acestei statistici îngrijorătoare, an în care 124 de prahoveni și-au luat viața. De remarcat că, pe de altă parte, în perioada 2016-2018, numărul sinuciderilor a scăzut semnificativ la nivelul județului Prahova, trend care s-a sesizat și în țară.
Deși reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății remarcă o scădere a cazurilor de decese prin sinucidere, directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat, ieri, când s-a marcat Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului, că în ciuda progresului statelor din întreaga lume pentru realizarea unor strategii eficiente destinate reducerii riscului suicidar, “o persoană se sinucide, la nivel mondial, la fiecare 40 de secunde”. “Fiecare deces este o tragedie pentru familie, pentru prieteni și pentru colegi. Și totuși -spune directorul general al OMS – sinuciderile pot fi prevenite și de aceea solicităm tuturor statelor să își înglobeze în programele educaționale și de sănătate strategii eficiente pentru prevenirea suicidului ”.
OMS arată și că sinuciderea este a doua cauză de deces, după accidente rutiere, în rândul populației tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.
Pe de altă parte, potrivit aceleiași surse, aproape de trei ori mai mulți bărbați decât femei își pun capăt zilelor, raportul fiind valabil și pentru cazurile raportate oficial și în România.

Droguri, depresie şi gânduri sinucigaşe, o legătură strânsă

Consumul de droguri sau de alte substanțe care afectează starea emoțională a unei persoane, precum alcoolul, este un punct de pornire pentru intrarea în depresie și, ulterior, pentru apariția unor gânduri sinucigașe. Agenția de știri hotnews.ro a prezentat, în urmă cu două zile, o situație îngrijorătoare în care se făcea referire la influența/ legătura strânsă între consumul de droguri în rândul tinerilor și depresie iar, mai apoi, tentative de sinucidere.
Potrivit hotnews.ro, “aproape jumătate din tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, chestionați în cadrul unui studiu realizat de psihologul Mihai Copăceanu, au declarat că au avut cel puțin o dată gânduri sinucigașe. Studiul a fost realizat pe mai mult de 10 mii de tineri și conține și alte cifre alarmante (…). Procentul tinerilor care au gânduri sinucigașe nu este însă singurul lucru îngrijorător pe care l-a descoperit în cele patru studii efectuate în cadrul unei cercetări desfășurate la Institutul de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Românie pentru lucrarea sa de doctorat, <Starea de sănătate și consumul de substanțe psihoactive în rândul tinerilor din România>, coordonată de profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici. 27,1% dintre tinerii chestionați au declarat că sunt triști tot timpul și nu pot scăpa de tristețe, 21,5% au spus că au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni, 20,4% au admis că au avut o tentativă de suicid de-a lungul timpului, iar 18% au afirmat că «simt că ar fi mai bine dacă ar muri»”.
Iar aici intervine ceea ce afirma ieri directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, legat de o strategie eficientă de prevenire a suicidului în rândul populației. Combaterea consumului de droguri, a consumului de alcool, reducerea stresului zilnic de la locul de muncă, nu în ultimul rând problemele personale care ar trebui discutate cu un psiholog sau cel puțin în rândul membrilor familiei, toate acestea ar trebui să adune la un loc instituțiile responsabile, alături de Ministerul Sănătății, astfel încât cauzele care conduc la apariția gândurilor suicidare să fie mai reduse.