N. Dumitrescu

După săptămâni bune de agitaţie, în care partidele au avut la îndemână diverse modalităţi –  inclusiv mitinguri electorale – de a convinge electoratul să-i acorde votul,  în această dimineaţă, la ora 7.00, se pune punct campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare. Astfel, ziua de 25 mai ar trebui să fie una liniştită, în care candidaţii să mai respire un pic, iar electoratul să ia ultima decizie în legătură cu votul de mâine. În Prahova sunt aşteptaţi la vot peste 650.000 de alegători, în judeţ fiind amenajate 623 de secţii de votare, cele mai multe – 157- fiind la Ploieşti. Secţiile de votare vor fi deschise între orele 7.00-21.00, mâine având loc simultan alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European şi referendumul naţional. Atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum, alegătorii vor vota în aceleaşi secţii de votare și în același interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «Votat», dar pe buletine de vot separate. Astfel, fiecare persoană care se va prezenta la urne va primi câte trei buletine de vot – unul pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi câte două pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului. Dreptul de vot va putea fi exercitat numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele. Alegătorii îşi exercită opţiunile la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente. Totodată, cetățeanul care, în ziua alegerilor, se află într-o altă aşezare decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare.

Aşa cum s-a stabilit, alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și referendumul naţional au loc simultan, mâine, între orele 7:00 – 21:00. Atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum, alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare și în același interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea «Votat», dar pe buletine de vot separate, prezenţa la urne fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele.
Ca şi la celelalte alegeri, dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, cel diplomatic electronic, de serviciu, de serviciu electronic, simplu, cel simplu electronic, simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare). De precizat că pașaportul simplu, cel simplu electronic și cel simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate. Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe a organizat secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.

vot1
Unde se poate vota

Alegătorii votează la secțiile la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente. Cei care sunt arondați la o secție de votare nu își pot exercita dreptul de vot la o altă secție din aceeași unitate administrativ-teritorială, președintele biroului electoral al secției de votare urmând să îndrume alegătorul să-şi exprime opţiunile la aceea la care acesta este arondat. Totodată, cetățeanul care, în ziua alegerilor, se află într-o altă aşezare decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

Cine are drept de vot

Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, au drept de vot și cetățenii comunitari (din alt stat membru UE) care s-au înscris în listele speciale pentru a participa la acest scrutin. Lista acestora este comunicată de Autoritatea Electorală Permanentă cel mai târziu cu cinci zile înaintea datei alegerilor. De precizat însă că, mâine, alegătorii comunitari nu vor putea vota la referendumul național și nu vor putea fi înscriși în listele electorale suplimentare întocmite pentru acest scrutin. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Cum se votează

În scopul asigurării garanțiilor necesare exercitării dreptului de a vota în condiții de legalitate, corectitudine, transparență și securitate, şi la scrutinul de mâine se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal – SIMPV – care va permite evidenţierea distinctă a prezenţei la vot pentru fiecare scrutin în parte. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal al alegătorului în sistem. Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă respectiva persoană își poate exercita dreptul la vot. Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv; i s-a interzis exercitarea dreptului de vot; este arondată la altă secție de votare; este omisă din lista electorală permanentă; figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin; se regăsește în tabelul întocmit de AEP, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene; alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială. Dacă SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea îndrumării alegătorului către o altă secție de votare, operatorul va aduce la cunoștința alegătorului faptul că aplicaţia înregistrează prezența la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte și că acesta poate opta pentru a-și exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât și pentru referendumul național sau doar pentru unul dintre aceste scrutine. Operatorul va înregistra în SIMPV opțiunea alegătorului, așa cum a fost comunicată de către acesta, și o va comunica președintelui biroului electoral al secției de votare, pentru ca alegătorul să primească buletinele de vot în funcție de opțiunile exprimate. Alegătorul care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale. În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. Alegătorul care dorește să-și exercite dreptul de vot la referendumul național va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări. Ştampila cu mențiunea „Votat” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceștia au semnat în listele electorale corespunzătoare și se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte. Persoana care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singură, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de ea, pentru a o ajuta, cu precizarea că acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare. După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
Alegătorul restituie președintelui ștampila cu mențiunea „Votat”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea „Votat” și data scrutinului. În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului electoral. Președintele secţiei de votare poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. La ora 21:00, acesta declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot. Alegătorii care la ora 21:00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.
Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 și 20.00, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea „Votat” și buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face și alegătorii care sunt reținuți, deținuți în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.