• În judeţ, ALDE a depăşit pragul electoral
• Peste 200.000 de alegători au răspuns “DA” la cele două întrebări ale referendumului
N.Dumitrescu
Ieri dimineaţă, după mai bine de 60 de ore de la închiderea urnelor – pe data de 26 mai, la ora 21.00 – şi după ce electoratul şi-a exprimat opţiunile în legătură cu alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi referendumul naţional pe tema justiţiei, Biroul Electoral Judeţean Prahova a făcut publice rezultatele finale înregistrate la cele două scrutine. De precizat, de la început, că zilele de aşteptare a centralizării voturilor exprimate în Prahova au fost, la propriu, lungi şi extenuante, mai ales pentru preşedinţii celor 623 de secţii de votare din judeţ şi membrii Biroului Electoral Judeţean, care s-au confruntat cu numeroase dificultăţi tehnice la întocmirea documentelor de raportare a rezultatelor, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendum. Cert este că numărătoarea finală a venit să confirme, ca şi rezultate, primele date – parţiale legate de modul în care s-a votat în Prahova. Astfel, ca şi la nivel naţional, şi în Prahova, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare au fost acordate PNL – peste 94.000 (28,35%), pe locul doi în preferinţele electoratului fiind Alianţa 2020 USR Plus- peste 75.000 de voturi (22,58%). Locul trei este ocupat de PSD – cu peste 69.000 de voturi (20,74%), urmat de PMP – cu peste 25.000 de voturi (7,51 %) şi Partidul Pro România – cu peste 21.000 de voturi (6,52%). Surpriza este însă la ALDE, care în Prahova, în baza voturilor primite – peste 21.000 – a depăşit pragul electoral (6,34%), fiind pe locul şase în preferinţele electoratului, deşi la nivel naţional formaţiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a avea reprezentanţi în Parlamentul European. Cum, însă, la urne întotdeauna se înregistrează surprize atunci când vine vorba despre opţiunile electoratului, mai trebuie adăugat faptul că în Prahova au fost acordate şi peste 2000 de voturi candidaţilor UDMR pentru Parlamentul European, iar unul dintre cei trei candidaţi independenţi a obţinut peste 5000 de voturi, mai mul decât unele partide. În ceea ce priveşte referendumul, în judeţ, la prima întrebare au răspuns cu „Da” peste 240.000 de votanţi, iar la cea de-a doua întrebare tot cu „Da” s-au pronunţat peste 243.000 de persoane.
La cele 623 de secţii de votare care au fost amenjate duminică în judeţ, ar fi trebuit să se prezinte la urne 658.860 de persoane, acesta fiind numărul de alegători înscrişi pe listele permanente. În Prahova, însă, numărul total de votanţi la europarlamentare a fost de 343.632 de persoane (52,16%), iar pentru referendumul naţional – de 297.673 persoane 
(45,19%), fiind depăşite astfel procentele înregistrate la nivel naţional, respectiv de 48,95% la europarlamentare, şi de 41,27% la referendum. Potrivit Biroului Electoral Judeţean Prahova, la alegerile europarlamentare, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale suplimentare care s-au prezentat la urne a fost de 41.764 de persoane. De asemenea, din procesul verbal privind centralizarea voturilor la acest scrutin a mai reieşit faptul că 380.772 de buletine de vot au fost neîntrebuinţate şi au fost anulate, numărul voturilor nule fiind de 10.118. Potrivit comunicatului privind centralizarea finală a rezultatelor votării din 26 mai 2019, transmis ieri de către BEJ Prahova, la alegerile europarlamentare, opţiunile exprimate în cele 623 de secţii de către alegătorii care s-au prezentat la urne au fost următoarele: Partidul Naţional Liberal – 94.543 de voturi valabil exprimate (28,35%); Alianţa 2020 USR Plus- 75.298 de voturi (22,58%); Partidul Social Democrat – 69.177 de voturi (20,74%); Partidul Mişcarea Populară – 25.061 voturi (7,51%); Partidul Pro România -21.754 voturi (6,52%); Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE – 21.147 de voturi (6,34%); Uniunea Democrată Maghiară din România-2.188 de voturi (0,66%); Partidul PRODEMO – 2.040 voturi (0,61%); Partidul Socialist Român – 1.889 voturi (0,57%); Partidul Social Democrat Independent – 1.213 voturi (0,36%); Partidul România Unită – 2.358 voturi (0,71%); Uniunea Naţională pentru Progresul României – 2.177 voturi (0,65%); Blocul Unităţii Naţionale–BUN – 945 voturi (0,28%); candidaţii independenţi Gregoriana Carmen Tudoran – 4.057 voturi (1,22%), George Nicolae Simion – 5.025 voturi (1,51%), Peter Costea – 4.625 voturi (1,39%).
Peste 400.000 de buletine de vot nu au fost întrebuinţate la referendum
Din datele comunicate de BEJ Prahova, reiese faptul că nu toţi alegătorii care s-au prezentat la secţiile de votare din judeţ şi-au exprimat opţiunile şi la referendum, refuzând din start cele două buletine de vot aferente celor două întrebări ale acestui scrutin desfăşurat simultan cu alegerile europarlamentare. Astfel, dintre cele 722.695 de buletine care ar fi trebuit folosite de către electorat pentru referendum, un număr de peste 400.000 de buletine au rămas neîntrebuinţate, situaţia fiind valabilă pentru fiecare dintre cele două 
documente de vot aferente celor două întrebări. Potrivit centralizării rezultatelor, la prima întrebare a referendumului – privind înterzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie – cu răspunsul „Da” au fost înregistrate 242.990 de voturi valabil exprimate, iar cu răspunsul „Nu” – 40.349 de voturi valabil exprimate. La cea de a doua întrebare – cea privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe – 243.288 a fost numărul de voturi valabile exprimate la răspunsul „Da”, cu răspunsul „Nu” fiind înregistrate 40.030 de voturi valabil exprimate.
De precizat că, pentru a fi considerat valid, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezenţă de 30%, dar şi de pragul privind voturile valide, așa cum prevede Legea 3/2000. Mai exact, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente și va fi validat doar în cazul în care cel puţin 25% dintre cei înscrişi pe listele electorale permanente au completat opţiuni valabil exprimate, acest lucru urmând să fie comunicat de către Biroul Electoral Central după ce vor fi anunţate, în mod oficial, rezultatele finale ale alegerilor din 26 mai de la cele două scrutine.
